Trump suspendă atacurile asupra Iranului iar prețul petrolului scade cu 10%
Prețurile petrolului au scăzut puternic luni, cu aproape 10%, după un anunț neașteptat al președintelui american Donald Trump. Acesta a decis să suspende timp de cinci zile atacurile planificate asupra infrastructurii energetice din Iran, mișcare ce a trimis o undă de șoc pe piețele internaționale. În urma veștii, cotația petrolului Brent a coborât cu peste 9,58%, ajungând la aproximativ 101,4 dolari pe baril, după ce vineri depășise pragul de 112 dolari.
Anunțul surpriză de pe Truth Social
Într-o postare pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a dezvăluit că decizia vine în urma unor discuții pozitive cu Teheranul. „Sunt încântat să anunţ că Statele Unite ale Americii şi Iranul au avut, în ultimele două zile, discuţii foarte bune şi productive privind o rezolvare completă a ostilităţilor din Orientul Mijlociu”, a scris președintele american. Iar Trump a adăugat că a ordonat Departamentului Apărării să amâne „orice şi toate loviturile militare” asupra centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile.
Această detensionare bruscă vine după ce, sâmbătă, același Trump avertizase Iranul că are la dispoziție doar 48 de ore pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz. În caz contrar, amenințarea era clară: lovituri asupra instalațiilor energetice iraniene.
Tensiuni maxime în Strâmtoarea Ormuz
Miza este uriașă. Prin Strâmtoarea Ormuz trece, în mod normal, aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol, fiind una dintre cele mai importante rute maritime din lume. Nu este încă deloc clar când și dacă această rută strategică va fi redeschisă complet.
Presa de stat iraniană a transmis duminică un mesaj ambiguu. Teheranul ar urma să permită tranzitul în siguranță prin strâmtoare pentru toate navele, cu o singură excepție: cele asociate „duşmanilor Iranului”. V-ați gândit vreodată cine intră, mai exact, în această categorie și cine stabilește lista?
Avertismentul sumbru al Agenției pentru Energie
Situația din Orientul Mijlociu este „foarte gravă”, a avertizat luni Fatih Birol, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Acesta a subliniat că actuala criză ar putea avea un impact mai mare asupra piețelor energetice decât șocurile petroliere din anii ’70 sau chiar decât criza gazelor provocată de războiul dintre Rusia și Ucraina.
Ca răspuns la perturbările de aprovizionare, statele membre AIE au decis deja pe 11 martie eliberarea unui volum record de 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice.
Numai că soluția reală e alta.
Birol a confirmat că agenția poartă discuții cu guvernele din Asia și Europa pentru eliberarea unor volume suplimentare „dacă va fi necesar”. Dar a insistat că cea mai importantă soluție pentru stabilizarea pieței rămâne, până la urmă, redeschiderea completă a strâmtorii Ormuz.
Cum vine asta? Teheranul neagă orice negociere
Și totuși, lucrurile stau puțin diferit la Teheran. În timp ce Trump vorbește despre discuții „productive”, Parlamentul și Guvernul iraniene dezmint categoric orice fel de negocieri cu Statele Unite. Oficialii iranieni susțin că „se folosesc informaţii false pentru a manipula pieţele financiare şi petroliere”. E drept că aceștia au recunoscut că Iranul a primit „mesaje” de la „ţări prietene” prin care SUA cer negocieri, dar neagă orice dialog direct.
În acest peisaj plin de incertitudini, analiștii de la Goldman Sachs și-au majorat deja prognozele. Banca estimează că prețul Brent ar putea avea o medie de 110 dolari pe baril în martie și aprilie (în creștere de la 98 de dolari), iar WTI ar putea ajunge la 105 dolari în aprilie. Analiștii avertizează că, dacă fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz rămân la doar 5% din nivelul normal, prețurile vor continua să crească. Mai mult, dacă blocajul se prelungește timp de zece săptămâni, prețul zilnic al petrolului Brent ar putea depăși recordul istoric din 2008, când barilul a atins 147 de dolari, chiar înainte de a se prăbuși în contextul crizei financiare globale.
