Ucraina și Turcia au convenit să lucreze la un nou coridor al cerealelor prin Marea Neagră, anunță Zelenski. Ruta nu este încă deschisă
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat la 31 octombrie că el și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, au convenit să lucreze la un coridor pentru transportul cerealelor prin Marea Neagră. Pentru navele care duc cereale ucrainene, anunțul nu deschide încă o rută nouă.
În urma întâlnirii de la Istanbul, Zelenski a vorbit despre începerea lucrului la coridor, nu despre plecarea primelor nave. Nu au fost anunțate porturile, traseul, cine ar asigura protecția navelor sau o dată de deschidere. La 31 octombrie, nu exista un traseu anunțat oficial și nici un garant anunțat al siguranței navelor.
Navele circulă deja, dar fără vechiul acord
Ucraina folosește o rută maritimă în vestul Mării Negre, pe lângă coastele României și Bulgariei. Aceasta nu are însă inspecțiile și supravegherea comună prevăzute de vechiul acord pentru transportul cerealelor, la care participau Ucraina, Rusia, Turcia și ONU.
Acordul început la 22 iulie 2022 permitea transportul alimentelor din porturile ucrainene Odesa, Chornomorsk și Pivdennyi. Reprezentanții celor patru părți urmăreau navele printr-un centru comun de la Istanbul, iar vasele treceau printr-un culoar maritim stabilit și erau inspectate.
Acel acord a expirat la 17 iulie 2023 și nu a fost reînnoit. Discuția de acum privește felul în care transportul cerealelor ar putea funcționa mai sigur, nu reluarea automată a vechiului mecanism.
Ce legătură ar putea avea noul coridor cu România
Nu a fost anunțat că noul coridor va folosi portul Constanța sau apele teritoriale românești. O variantă de traseu relatată anterior în presa turcă punea navele ucrainene pe lângă România și Bulgaria, spre Bosfor, iar pe cele rusești pe lângă Georgia și Turcia. Acea variantă nu a fost prezentată drept traseul convenit la 31 octombrie. Potrivit Hürriyet Daily News, aplicarea variantei ar depinde de acordul Moscovei și al Kievului.
Siguranța navelor este o problemă concretă în această parte a mării. Într-un reportaj din 16 octombrie, Associated Press a relatat că cel puțin șapte nave de marfă fuseseră atacate cu drone în acea lună, în largul României și Bulgariei. Reportajul nu stabilea că navele circulau pe coridorul discutat acum.
Associated Press a relatat și că România, Bulgaria și Turcia și-au extins în iulie cooperarea navală, fiind prevăzută o prezență permanentă a unor nave militare în zona economică exclusivă a României. Aceasta nu reprezintă o decizie de a păzi un nou coridor cerealier.
Cine ar proteja navele nu este stabilit
În septembrie, Președinția Ucrainei arăta că Zelenski și Erdoğan discutaseră mai multe variante pentru refacerea completă a transportului pe mare. Zelenski lega atunci acest lucru de oprirea atacurilor ruse asupra infrastructurii ucrainene. În comunicatul Președinției Ucrainei, instituția confirma că existau mai multe opțiuni pentru restabilirea coridorului, dar lega funcționarea lui de oprirea acestor atacuri.
Partea turcă a vorbit public despre nevoia de a opri atacurile asupra navelor comerciale, dar nu a prezentat un plan de protecție pentru noua rută. Ideea ca statele de la Marea Neagră să însoțească navele a fost relatată de Associated Press pe baza unei surse care nu putea vorbi public; nu a fost anunțată ca hotărâre.
Un mecanism identic celui din 2022 ar avea nevoie și de participarea Rusiei, care făcea parte din vechiul acord. Pentru un mecanism asemănător, acordul Rusiei ar fi necesar politic, deoarece vechiul coridor era monitorizat de ONU, Turcia, Rusia și Ucraina. Pentru coridorul discutat la 31 octombrie, următorul pas anunțat este continuarea discuțiilor dintre Ucraina și Turcia, fără un termen comunicat pentru un acord sau pentru deschiderea rutei.
