UE avertizează statele după explozia cu 60% a prețurilor la energie

Oficialii Uniunii Europene îndeamnă guvernele naționale să evite sprijinul excesiv pentru a compensa creșterea prețurilor la energie. Aceștia avertizează că șocul declanșat de războiul din Iran riscă să degenereze într-o criză fiscală, cu implicații serioase pentru datoriile publice deja mari.

Bruxelles-ul încearcă să evite o repetare a crizei energetice din 2022, care a alimentat o inflație galopantă și deficite în creștere rapidă.

Comisia Europeană cere prudență și măsuri limitate

Comisia Europeană insistă în discuțiile cu statele membre ca subvențiile energetice, reducerile de impozite și plafonarea prețurilor să fie limitate în timp și ca domeniu de aplicare, potrivit unor surse Financial Times. Atacurile americane asupra Iranului au crescut deja prețurile petrolului și gazelor din Europa cu aproximativ 60% și au stârnit temeri privind o posibilă penurie de motorină și combustibil pentru avioane. Conflictul „are un risc uriaș, din păcate, de a duce la o inflație mai mare, cu toate efectele negative”, a declarat comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen.

„Acesta este un efort unificat din partea Comisiei”, a adăugat Jørgensen, subliniind că Bruxelles-ul oferă „consultanță tehnică și ajutor țărilor pentru a elabora aceste instrumente și instrumente de politici pe care doresc să le utilizeze în cadrul marjei de manevră fiscale de care dispun”.

Mai exact, Comisia a îndemnat la „coordonare și prudență” în ceea ce privește orice măsuri care vizează reducerea presiunilor asupra prețurilor la energie.

Statele membre cer relaxarea regulilor și taxe pe profit

Mai multe țări au acționat deja pe cont propriu. Italia, Polonia și Spania au redus taxele pe combustibil, în timp ce alte state au cerut relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat. Roma face presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a relaxa și constrângerile fiscale, astfel încât guvernele să aibă mai multă libertate de acțiune. Ministrul italian de finanțe, Giancarlo Giorgetti, a declarat săptămâna trecută că este „inevitabil” ca Bruxelles-ul să fie mai indulgent în aplicarea regulilor care limitează deficitele bugetare la 3% din PIB. „Este clar că, dacă situația nu se schimbă, discuțiile la nivel european vor fi inevitabile”, a spus Giorgetti.

În paralel, miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Italia, Portugalia și Austria au cerut vineri Comisiei să impună o taxă la nivelul UE asupra companiilor energetice. Într-o scrisoare comună, aceștia au argumentat că măsura ar ușura „povara asupra economiei europene și a cetățenilor europeni”. „Având în vedere distorsiunile actuale ale pieței și constrângerile fiscale, Comisia Europeană ar trebui să dezvolte rapid un instrument de contribuție similar la nivelul UE”, au afirmat demnitarii.

Polonia, de exemplu, a redus TVA-ul și accizele la combustibil, o măsură care generează o pierdere lunară de venituri fiscale de 1,6 miliarde de zloți (370 de milioane de euro). Guvernul de la Varșovia intenționează să compenseze acest gol printr-o taxă excepțională pe profiturile companiilor energetice, ale cărei detalii nu au fost încă publicate.

A treia criză economică în șase ani?

Oficialii de la Bruxelles se tem că acest conflict va declanșa a treia criză economică majoră pentru UE în doar șase ani, după pandemia de Covid-19 și invazia Ucrainei de către Rusia. Ambele crize anterioare au determinat programe ample de stimulare care au dus la creșterea explozivă a datoriilor naționale. Potrivit celor mai recente date disponibile, raportul datoriei publice brute în PIB al UE a crescut de la 77,8% la sfârșitul anului 2019 la 82,1% în al treilea trimestru al anului trecut.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că „măsurile cu bază largă și pe termen lung” s-ar putea întoarce împotriva statelor, deoarece ar putea alimenta „excesiv” cererea și ar putea duce la inflație. Ea i-a îndemnat pe factorii de decizie să se concentreze pe acțiuni „temporare, specifice și adaptate”.

Însă avertismentul cel mai direct a venit de la comisarul UE pentru economie, Valdis Dombrovskis. El le-a spus miniștrilor de finanțe că cheltuielile excesive „ar avea implicații fiscale grave”, având în vedere că guvernele au rămas cu o putere de foc fiscală redusă după crizele anterioare și creșterea cheltuielilor pentru apărare. „Avem o marjă de manevră fiscală limitată, așa că orice ar face statele membre trebuie să fie temporară și precis direcționată”, a declarat Dombrovskis.

totusi, oficialii recunosc presiunea sub care se află guvernele. „Problema într-o criză ca aceasta este că uneori trebuie să sprijinim și să subvenționăm lucruri la care în mod normal nu am visa, dar acest lucru trebuie făcut pe termen scurt”, a admis comisarul pentru energie, Dan Jørgensen. „Altfel, oamenii vor îngheța sau producția se va opri.”