Un meșter din Sibiu duce mai departe o tradiție de peste 70 de ani pe ulițele satului

„Veșnicia s-a născut la sat”, scria Blaga. În Sebeșu de Jos din Sibiu, o tradiție rară, începută în anii ’50, pare să confirme versul, transformând fațadele caselor în mici altare. Aproape fiecare locuință este păzită de o icoană pictată într-o firidă, un obicei pornit de artistul Gheorghe Cercel și continuat astăzi de nepotul său, Nicolae.

Sfinții care păzesc ulițele

O plimbare prin satul cunoscut și pentru hora de pe Ruscă, ținută anual de Rusalii, este o experiență aparte. V-ați gândit vreodată cum ar fi să vă salute sfinții de pe pereții caselor? Aici, tradiția este vie, iar casele sunt protejate de icoane. „Cele mai multe o au înfățișată pe Maica Domnului, cea care aduce protecție asupra casei și locuitorilor săi”, explică Nicolae Cercel, cel care duce mai departe meșteșugul. Iar cererile sunt diverse. Sătenii își doresc adesea sfinții al căror nume îl poartă. „Fac și icoane cu sfinții Ioan, Nicolae, Gheorghe, Mihai sau Gabriel, după cum vrea omul. Nu mă îmbogățesc, pentru că de cele mai multe ori îmi scot doar materialele folosite”, recunoaște meșterul, ajuns acum la vârsta pensiei. E drept că pasiunea e mai presus de câștig.

Povestea artistului pelerin

Totul a început cu unchiul său, Gheorghe Cercel. Născut în 1912 într-o familie de țărani săraci cu opt copii, destinul său părea pecetluit. Numai că setea de artă a fost mai puternică. A mers pe jos 25 de kilometri până la Sibiu doar ca să admire picturile de la Muzeul Brukenthal. A studiat la Școala Populară de Artă și Meserii din Racovița, și-a continuat studiile la Baia Mare și, după război, a absolvit Școala Superioară de Pictură și Sculptură din București (o performanță uluitoare pentru un fiu de țăran în acele vremuri), devenind în 1947 membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

RecomandariAeroportul din Sibiu introduce, în premieră de luna viitoare, curse charter către Sharm El-Sheikh, Egipt

Dar poate cea mai grăitoare dovadă a tenacității sale este călătoria din 1935, când a mers pe jos până la Turnu Severin. Voia să descopere picturile mănăstirilor de pe Valea Oltului, sculpturile lui Brâncuși de la Târgu Jiu și să vadă Dunărea. O aventură pe care și-a amintit-o mereu. „În acest drum am făcut cunoștință cu foamea, cu frigul și setea din plin, toate acestea călindu-mă pentru a mă pregăti pentru alte încercări pe care aveam să le înfrunt în viitor”, nota Gheorghe Cercel, pe care războiul l-a purtat pe front între 1939 și 1943.

Un muzeu născut din dragoste și durere

Tradiția icoanelor pe case a pornit odată cu revenirea sa în satul natal. Însă un alt moment definitoriu a fost moartea mamei sale, în 1951. Atunci, în semn de omagiu, Gheorghe Cercel a luat o decizie neașteptată, care a uimit întregul sat.

A transformat camera mamei într-o expoziție permanentă.

RecomandariDecizia de ultima ora a OMS care pune planeta în alerta. Cifrele epidemiei

„Din odaia ce-i odihnea trupul ei o expoziție de pictură. Nu a rămas niciun loc gol pe perete fără să fie ocupat de tablouri ce reprezentau portretul mamei alături de cel al tatălui îndurerat, peisaje din Sebeș, mama cu furca, cu rufele, la câmp, la râu, la pădure”, a scris artistul în autobiografia sa, publicată în volumul „Memoriile maestrului Gheorghe Cercel din Sebeșu de Jos” în 2009. Acea cameră a devenit nucleul singurului muzeu din Sebeșu de Jos, un loc care astăzi îi poartă memoria.

Meșteșugul continuă prin nepotul sculer-matrițer

Și totuși, cine ar fi crezut că meșteșugul va fi preluat de un sculer-matrițer? Nicolae Cercel, nepotul artistului, a lucrat o viață la Uzina „Mecanica” din Mârșa. Acum, la pensie, el este cel care continuă să picteze sfinți pe casele oamenilor. Pe lângă icoanele de pe case, el ridică și troițe în zonă.

„Am făcut și câteva troițe, tot aici, în zona Sebeșu de Jos – Turnu Roșu. Oamenii au nevoie de Dumnezeu, care să-i vegheze și să-i ajute în aceste vremuri tulburi”, mai spune bărbatul.

RecomandariRomânia nu are programe de rezidențiat pentru oftalmopediatrie. Unul din trei copii suferă de miopie.

Pentru munca sa, Nicolae Cercel a primit în iunie 2025 o distincție din partea Primăriei Turnu Roșu, pe motiv că „dă culoare comunității”. Un gest de recunoaștere pentru omul care se asigură că sfinții nu părăsesc satul.