Un student s-a închis cu 100 de țânțari pentru o descoperire uluitoare
Un experiment neobișnuit, condus de cercetători de la Georgia Tech și MIT, a pornit de la un gest extrem. Christopher Zuo, student, s-a lăsat închis voluntar într-o cameră cu o sută de țânțari timp de patru minute, generând date esențiale despre comportamentul insectelor care ne dau bătăi de cap în fiecare vară.
De la om la manechin
Totul a pornit de la o întrebare simplă: ce anume îi motivează pe țânțari să atace? Pentru a răspunde, studentul Christopher Zuo s-a oferit voluntar pentru un experiment curajos. S-a închis într-o cameră cu o sută de țânțari timp de patru minute. E drept că insectele fuseseră verificate în prealabil pentru a nu fi purtătoare de boli, dar numărul mare de înțepături i-a convins rapid pe cercetători să schimbe strategia. Astfel, au trecut la un manechin din polistiren și o butelie de CO2, reușind să colecteze în final 20 de milioane de date despre comportamentul insectelor.
Combinația fatală: CO2 și culoarea închisă
Cercetătorii știau deja că țânțarii nu se bazează pe ochi pentru a vâna. De la câțiva metri distanță, sunt incapabili să distingă un om de un copac. Se ghidează după căldură, umiditate, mirosuri și, mai ales, dioxidul de carbon pe care îl expirăm. Dar cum anume combină aceste semnale?
Aici intervine noul studiu (publicat în revista Science Advances).
Experimentele au arătat clar că o sferă neagră asociată cu o emisie de CO2 s-a dovedit cea mai eficientă combinație, atrăgând insectele și încurajându-le să atace. În schimb, o țintă neagră fără CO2 doar le-a atras, dar țânțarii nu s-au oprit să înțepe. Un obiect alb, chiar dacă emitea CO2, i-a adus doar în apropiere. insecta nu atacă dacă lipsește unul dintre cele două semnale cheie: o culoare închisă și dioxidul de carbon.
Capcane mai eficiente, o nouă speranță
Dincolo de curiozitatea științifică, ce înseamnă asta pentru noi, cei care ne luptăm cu bâzâitul enervant în fiecare vară? Cercetătorii au dezvoltat un model matematic care descrie cu precizie traiectoria țânțarilor femele din specia Aedes aegypti – singurele care înțeapă. Iar concluzia practică este surprinzătoare. S-a demonstrat că acele capcane care difuzează CO2 sau lumină în mod intermitent sunt mult mai eficiente decât cele care au o emisie constantă. Practic, un semnal care pâlpâie le atrage mai sigur decât unul continuu.
Miza este uriașă. Nu vorbim doar de un simplu disconfort estival. Țânțarii cauzează anual peste 700.000 de decese la nivel global prin transmiterea unor boli precum malaria, dengue sau Zika. Iar costul global al combaterii acestor insecte depășește 22 de miliarde de dolari în fiecare an.
