Un studiu Stanford dezvăluie cum 100 de gesturi zilnice îți pot prezice moartea
Știința a făcut un pas uriaș în previzionarea duratei de viață a unei persoane, bazându-se pe obiceiurile sale zilnice. Un nou studiu realizat de Universitatea Stanford arată că o singură zi din viața cuiva ar putea dezvălui, cu o precizie surprinzătoare, cât mai are de trăit. Cercetarea s-a bazat pe monitorizarea a 81 de pești killifish turcoaz africani.
Un experiment pe viață și pe moarte
Cercetătorii au urmărit comportamentul celor 81 de pești în acvarii supravegheate video pe parcursul întregii lor durate de viață, care variază între patru și opt luni. După ce au analizat miliarde de cadre, oamenii de știință au reușit să coreleze tiparele de comportament zilnic cu probabilitatea de a trăi o viață mai lungă. Practic, au căutat indicii în mișcările de zi cu zi.
Comportamentul, o citire a îmbătrânirii
„O constatare majoră a acestui studiu este că comportamentul reprezintă o citire neinvazivă a procesului de îmbătrânire”, a declarat coautoarea principală Dr. Claire Bedbrook, bioinginer și neuroștiințist. V-ați gândit vreodată la asta? Ea explică mai departe cum ar putea funcționa acest principiu și la oameni: „Acest lucru sugerează că urmărirea unor indicatori simpli, precum activitatea și somnul, pe parcursul unui ciclu de 24 de ore, ne poate informa despre stadiul în care ne aflăm în procesul de îmbătrânire – și chiar ne poate prezice durata de viață viitoare.”
Iar cum ceasurile inteligente sunt deja un accesoriu comun, Bedbrook crede că oamenii de știință ar putea fi în curând capabili să „înțeleagă și să cuantifice unde se află o persoană în călătoria sa de la maturitate până la moarte”.
Semnele care fac diferența
Diferențele au început să apară devreme, la începutul vârstei de mijloc a peștilor, adică în jur de 70-100 de zile de viață. Cei care urmau să trăiască mai mult se comportau deja altfel față de cei cu o viață mai scurtă. „Mi se pare foarte interesant faptul că am reușit să analizăm comportamentul unui animal la o vârstă relativ tânără și să estimăm cu precizie vârsta acestuia și dacă va avea o viață lungă sau scurtă”, a declarat coautorul principal, dr. Ravi Nath, neuroștiințific și genetician.
Dar care sunt, pe bune, aceste semne? În special, s-au observat diferențe în tiparele de somn. Peștii cu o viață mai lungă dormeau preponderent noaptea. În schimb, peștii cu o viață mai scurtă dormeau din ce în ce mai mult în timpul zilei pe măsură ce deveneau adulți tineri. În același timp, peștii mai activi – cei care înotau mai energic, mai rapid și mai spontan – aveau șanse mai mari să trăiască mai mult. Oamenii de știință au reușit să identifice un total de 100 de „silabe comportamentale” distincte (acțiuni scurte care formează comportamentul general), multe dintre ele putând fi corelate cu durata de viață.
Practic, modelele de învățare automată au putut prezice cu acuratețe durata de viață a unui pește pe baza datelor colectate în doar câteva zile.
Îmbătrânirea nu este un proces continuu
Poate cea mai surprinzătoare descoperire este că îmbătrânirea nu se petrece treptat, ci în etape. Cercetătorii au descoperit că peștele îmbătrânește în aproximativ două până la șase etape, nu continuu, o constatare care, de altfel, reflectă și cercetări recente asupra oamenilor. Cum vine asta?
„Inițial, am emis ipoteza că îmbătrânirea este un proces gradual, fiecare zi fiind puțin mai rea decât cea precedentă”, a spus Bedbrook. „În schimb, monitorizarea comportamentală relevă perioade lungi de stabilitate punctate de tranziții abrupte, în timpul cărora animalele îmbătrânesc rapid și intră într-o nouă etapă de viață.”
Numai că studiul nu se oprește aici. Oamenii de știință au declarat că cercetările viitoare ar putea analiza comportamentul într-un cadru mai natural, permițând peștilor să aibă mai mult contact social între ei pentru a valida și extinde aceste concluzii.
