Ungaria la cumpănă între democrație și autoritarism pe măsură ce Fidesz scade la 35%
Partidul Fidesz al lui Viktor Orban pierde masiv teren în Ungaria, în fața noii formațiuni de centru-dreapta Tisza, condusă de Péter Magyar. Diferența dintre cele două partide a ajuns la 20 de procente în rândul alegătorilor deciși, cea mai mare înregistrată până acum.
Potrivit unui sondaj publicat de Institutul Median și citat de Cotidianul, partidul lui Magyar este susținut de 55% dintre alegătorii care s-au hotărât cu cine vor vota pe 12 aprilie. În același timp, Fidesz a scăzut la 35%. În ianuarie, diferența era de doar 12%. Totuși, alte sondaje, precum cel al Institutului Nezopont, plasează Fidesz încă în avantaj, explicând că partidul ar mai avea 200.000-300.000 de susținători inactivi care ar putea fi mobilizați.
Ljubljana ar putea avea un guvern populist
Până la alegerile din Ungaria, pe 22 martie vor avea loc alegeri parlamentare în Slovenia. Lupta se dă între Mișcarea Libertate a premierului Robert Golob, o formațiune liberală și pro-europeană, și Partidul Democrat Sloven, al fostului premier Robert Jansa, care promovează populismul de dreapta.
Populiștii conduc în sondaje cu 20-26%, în timp ce partidul liberal de la putere are un sprijin între 15 și 20%. Spre deosebire de Ungaria, parlamentul sloven va fi probabil fragmentat, cu până la șapte partide, însă blocul lui Jansa pare cel mai apropiat de a forma o majoritate.
Apropiat de Viktor Orban, Jansa dorește obținerea unei majorități constituționale de două treimi, similar cu ce a reușit premierul ungar în 2010. Agenda sa include plafonarea impozitelor și extinderea drepturilor părinților în detrimentul statului. Deși se aliniază cu Orbán în privința suveranității și a scepticismului față de integrarea europeană, Jansa a susținut ferm Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, fiind unul dintre primii lideri europeni care au vizitat Kievul în timpul războiului.
Bulgaria: Al optulea scrutin în cinci ani
În Bulgaria, alegerile parlamentare vor avea loc pe 19 aprilie, fiind al optulea scrutin din ultimii cinci ani. Stabilitatea ar putea veni de la fostul președinte Rumen Radev, care ar putea intra în politică. Sondajele arată că o formațiune asociată cu Radev ar câștiga alegerile, depășind partidul de centru-dreapta GERB. Pe locul al treilea s-ar clasa alianța reformistă Schimbarea Continua-Bulgaria Democrată, urmată de partidul de extremă dreapta Renașterea.
Situația este incertă, deoarece Radev nu a lansat încă un partid, iar bulgarii par să-i ofere un cec în alb. Fostul președinte și-a schimbat discursul de la invazia Ucrainei. Acum, Radev susține neimplicarea în război, se opune ajutorului militar pentru Kiev și este sceptic față de sancțiunile împotriva Moscovei. Totuși, o coaliție pro-rusă este considerată imposibilă, iar Radev ar trebui să coopereze cu partidele pro-europene pentru a guverna.
Dispare ideologul, nu și mișcarea
O potențială victorie a opoziției din Ungaria nu înseamnă finalul euroscepticismului în regiune. Rivalul lui Viktor Orban, Péter Magyar, este un disident din Fidesz care îi reproșează premierului probleme interne precum costul vieții și justiția, nu neapărat poziția față de Bruxelles sau Ucraina.
În același timp, în Slovenia sunt șanse mari să urmeze un guvern populist, iar viitorul guvern de la Sofia va trebui să navigheze printre forțe naționaliste și pro-ruse. La acest tablou se adaugă Polonia, cu un președinte eurosceptic, Karol Nawrocki, Cehia, condusă de populistul Andrej Babis, și Slovacia, cu guvernul eurosceptic al lui Robert Fico. De altfel, guvernele Cehiei, Ungariei și Slovaciei au aprobat împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina în decembrie 2025, dar cu condiția ca țările lor să nu plătească.
