Un studiu recent, publicat în Scientific Reports, arată că urșii polari din arhipelagul norvegian Svalbard au prezentat o creștere a greutății corporale, contrar așteptărilor, deși gheața se topește. Cercetătorii au fost surprinși de această descoperire.
Monitorizarea urșilor polari
O echipă de la Institutul Polar Norvegian a monitorizat 770 de urși polari adulți între 1995 și 2019. Pentru a evalua starea de sănătate a animalelor, oamenii de știință au calculat indicele de condiție corporală, un raport între greutate și dimensiuni.
Până în anul 2000, urșii polari monitorizați au avut tendința de a slăbi. Ulterior, aceștia au început să se îngrașe, chiar dacă gheața din Marea Barents se topește rapid, arată rezultatele studiului.
În afirmaţiile sale, „Creșterea condiției corporale în perioada pierderii semnificative a gheții marine a fost o surpriză”, a declarat Jon Aars, autorul principal al studiului.
El a adăugat că, în 2003, ar fi anticipat că urșii vor fi mai slabi. „Și vedem exact contrariul: urșii sunt acum într-o condiție mai bună, chiar dacă petrec mai mult timp pe uscat, fără acces constant la foci”, a mai spus Aars.
O adaptare la schimbările climatice?
Cercetătorii sugerează că urșii polari și-au schimbat dieta. Aceștia vânează acum reni și morse, specii care și-au revenit după decenii de supraexploatare umană.
Temperaturile ridicate au creat, de asemenea, oportunități neașteptate. Focile arctice se adună pe suprafețe mici de gheață, ceea ce facilitează vânătoarea pentru urși. Astfel, schimbările climatice le-au oferit prada mai ușor.
Populația de urși polari din Marea Barents era estimată între 1.900 și 3.600 de exemplare în 2004. Oamenii de știință cred că numărul ar fi putut crește de atunci, ca urmare a adaptării la noile condiții.
Care este gradul de topire a gheții în Svalbard?
Datele despre topirea gheții în Svalbard indică faptul că arhipelagul a pierdut habitat înghețat cu aproximativ patru zile pe an între 1979 și 2014. Rata de topire este de peste două ori mai mare decât în alte zone locuite de urși polari.
Cu toate acestea, cel puțin deocamdată, urșii din Svalbard prosperă. Rămâne de văzut dacă această tendință se va menține pe termen lung.
Care sunt avertismentele cercetătorilor
În prezent, oamenii de știință avertizează că situația din Svalbard nu este valabilă pentru toate populațiile de urși polari.
De exemplu, în Golful Hudson, urșii polari au slăbit considerabil din cauza încălzirii globale.
În contextul vremii, ecosistemele diferă, iar resursele de hrană variază între regiuni. Viitorul rămâne incert pentru urșii polari în general.
Jon Aars a subliniat că urșii polari depind în continuare de foci pentru a-și menține energia și supraviețuirea.
„Ei pot continua să vâneze morse și reni, dar depind în continuare de foci pentru a-și menține energia și supraviețuirea”, a explicat cercetătorul norvegian.
Studiul avertizează că urșii polari vor fi probabil afectați negativ de schimbările climatice și de reducerea gheții marine pe termen lung. Adaptarea are limite, iar schimbările rapide din Arctica ar putea depăși capacitatea urșilor polari de a se adapta.
Urșii din Svalbard prezintă o situație neașteptată de supraviețuire, dar evoluția acestei situații rămâne incertă.
