Vaccinurile obligatorii în România rămân neschimbate după decizia SUA
Furtună în sănătatea publică americană
Lumea medicală stă pe jar. La începutul anului 2026, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite a luat o decizie care a zguduit din temelii decenii de practică medicală: a redus schema națională de vaccinare pentru copii de la 17 la 11 vaccinuri. Măsura, una dintre cele mai vizibile sub mandatul noului Secretar al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a fost implementată imediat, fără o recomandare formală din partea comitetului de experți al CDC. Decizia mută vaccinurile pentru rotavirus, COVID-19, gripă, hepatita A, hepatita B și meningococ în categoria celor recomandate doar pe baza riscului individual, printr-o „decizie partajată” între medic și familie.
Reacția a fost pe măsură. Organizații medicale de top, de la Academia Americană de Pediatrie (AAP) la Asociația Medicală Americană (AMA), au respins public noua directivă federală. Acestea și-au publicat propriile calendare de vaccinare, bazate pe consensul științific, și și-au îndemnat membrii să le urmeze. „Această schimbare reprezintă o îndepărtare de la prevenția la nivel de populație către evaluarea riscului individualizat, iar asta are implicații serioase”, a declarat Jeffery Goad, profesor la Chapman University School of Pharmacy. Medicii se află acum într-o poziție dificilă, prinși între ghidurile federale și standardele profesionale. Lora Sparkman, vicepreședinte la Relias, avertizează că această discrepanță „pune clinicienii într-o poziție dificilă” și riscă să creeze haos și neîncredere.
Consecințele se văd deja. În Carolina de Sud, o epidemie de rujeolă a explodat, cu 950 de cazuri raportate până la jumătatea lunii februarie 2026, alimentată de ratele scăzute de vaccinare ROR. Experții avertizează că atunci când un vaccin trece de la „recomandat de rutină” la „decizie partajată”, multe familii interpretează asta ca un semnal de nesiguranță sau importanță redusă, ceea ce duce la o scădere a acoperirii vaccinale.
Gripa nu așteaptă: noua tulpină care a pus globul pe jar
În timp ce în SUA dezbaterea despre vaccinare este mai aprinsă ca niciodată, un virus nu ține cont de politici: gripa. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis la finalul lunii februarie noile recomandări pentru compoziția vaccinului gripal destinat sezonului 2026-2027 în emisfera nordică. Actualizarea este critică, deoarece virusurile gripale suferă mutații constante.
Anul trecut nu a fost unul ușor. O variantă nouă și deosebit de agresivă a virusului gripal A(H3N2), denumită „subclada K”, a apărut în august 2025 și s-a răspândit rapid pe tot globul. Aceasta a dus la un debut timpuriu al sezonului gripal în multe țări și la un număr de cazuri peste medie. „Sezon după sezon, virusurile gripale în continuă evoluție circulă la nivel global, arătându-ne cât de conectată este lumea noastră. Riscurile comune necesită acțiuni comune”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Directorul General al OMS.
Noul vaccin, care va fi disponibil și în România, este conceput să ofere protecție țintită împotriva noilor amenințări. Compoziția sa actualizată include tulpini precum A/Missouri/11/2025 (H1N1), A/Darwin/1454/2025 (H3N2) și B/Tokyo/EIS13-175/2025 (linia B/Victoria). Anual, gripa sezonieră provoacă la nivel mondial aproximativ un miliard de îmbolnăviri, dintre care 3-5 milioane sunt cazuri severe, și duce la un număr de decese respiratorii estimat între 290.000 și 650.000.
Cât de bun a fost vaccinul de anul trecut?
Întrebarea firească este: merită efortul? Datele interimare publicate de CDC pentru sezonul gripal 2025-2026, cel care tocmai se încheie, oferă un răspuns nuanțat. Deși nu a fost perfect, vaccinul a redus considerabil riscul de boală severă. La adulți, eficacitatea împotriva spitalizărilor asociate cu gripa a fost de 30%. La copii și adolescenți, cifrele au fost și mai bune: o eficacitate de 41% împotriva spitalizării și de până la 41% împotriva vizitelor la medic.
Ce înseamnă aceste procente? Că persoanele vaccinate care totuși s-au îmbolnăvit au avut șanse semnificativ mai mici să ajungă la spital. Concluzia autorităților sanitare americane, înainte de schimbarea de politică, a fost clară: vaccinarea anuală rămâne cea mai bună metodă de protecție împotriva formelor grave de gripă. Aceste cifre susțin recomandarea vaccinării anuale pentru toate persoanele cu vârsta de peste 6 luni.
Ce urmează pentru România?
Campania națională de vaccinare din martie-aprilie se va desfășura într-un context internațional confuz. Pe de o parte, avem recomandări clare de la OMS pentru un vaccin gripal actualizat, menit să lupte cu o tulpină care deja a făcut probleme. Doar că deciziile politice din SUA riscă să alimenteze curentele antivacciniste și să creeze neîncredere la nivel global.
Pentru români, recomandările specialiștilor locali și europeni rămân neschimbate. Vaccinul gripal este esențial, mai ales pentru grupele de risc: copii, vârstnici, bolnavi cronici și personal medical. Chiar dacă în SUA a fost scos de pe lista de rutină pentru copii, experiența recentă cu „subclada K” arată că virusul este imprevizibil. Medicii de familie și farmaciștii devin, în acest peisaj, puncte de informare și mai importante, capabili să ofere sfaturi bazate pe dovezi științifice, nu pe curente politice. Campania care stă să înceapă e mai mult decât despre prevenirea gripei, ci și un test de încredere în sistemul medical, într-o perioadă în care știința pare să fie pusă sub semnul întrebării.
