Vaduva unei victime da in judecata OpenAI. Femeia acuza ChatGPT de complicitate la crima

O femeie a dat în judecată compania OpenAI, susținând că platforma ChatGPT a contribuit direct la moartea soțului ei. Tiru Chabba a fost una dintre cele două persoane ucise într-un atac armat la Universitatea de Stat din Florida, în aprilie 2025. Alte șase persoane au fost rănite grav în timpul masacrului din campus.

Acuzații grave împotriva gigantului tehnologic

Vandana Joshi a decis să ducă gigantul tehnologic în instanță. Soțul ei a murit din cauza gloanțelor, dar femeia arată cu degetul direct spre inteligența artificială. Procesul deschis acum ridică probleme juridice uriașe despre responsabilitatea companiilor care dezvoltă astfel de programe avansate de generare a textului.

Tragedia a lăsat în urmă familii distruse și o comunitate universitară în stare de șoc. Ea a susținut că firma „a pus profiturile înaintea siguranței noastre, iar asta l-a ucis pe soțul meu”.

RecomandariPenguin Random House dă în judecată OpenAI pentru cărțile lui Ingo Siegner

Și nu se oprește aici. Femeia susține că dezvoltatorii algoritmului cunoșteau riscurile și au ignorat avertismentele anterioare privind modul în care utilizatorii pot folosi platforma. „OpenAI știa că asta se va întâmpla. S-a mai întâmplat înainte și era doar o chestiune de timp până să se întâmple din nou.”, a declarat Vandana Joshi în fața instanței.

Anchetă penală fără precedent pentru un chatbot

Cazul a depășit rapid granițele unui simplu proces civil pentru daune morale. Procurorii americani au început în aprilie propria anchetă penală pentru a stabili dacă ChatGPT, care este deținut de Open AI, a jucat un rol în această tragedie.

Așa cum a relatat Mediafax într-o analiză detaliată a dosarului, autoritățile verifică acum pas cu pas modul în care algoritmul a interacționat cu atacatorul înainte de atacul sângeros.

RecomandariMemoriile unei victime Epstein readuc în atenție scandalul princiar

Procurorul general al Floridei, James Uthmeier, a explicat public că chatbotul l-a sfătuit pe suspect, Phoenix Ikner, cu privire la arma și muniția pe care să le folosească. Practic, programul i-ar fi oferit asistență tehnică pentru a-și maximiza daunele.

Declarația oficialului american este pur și simplu tranșantă. „Dacă ar fi fost o persoană la celălalt capăt al ecranului, am fi acuzat-o de crimă”, a spus el.

V-ați gândit vreodată cât de ușor se pot obține astfel de informații periculoase pe internet? Până la urmă, tehnologia a ajuns în buzunarul oricui, iar lipsa filtrelor de siguranță nu este doar o problemă americană. Iar când giganții tech lansează aplicații globale fără restricții clare, românii sunt la fel de expuși la aceste riscuri. Un adolescent din București sau Iași poate accesa exact aceleași platforme și poate primi aceleași sfaturi letale despre arme, într-un vid legislativ european care abia acum încearcă să impună primele reguli pe piața digitală.

RecomandariElon Musk dă în judecată Apple și OpenAI cu acuzații de monopolizare

Cum se apără creatorii ChatGPT

Compania respinge categoric acuzațiile aduse de familia victimei. Purtătorul de cuvânt al OpenAI, Drew Pusateri, a negat orice abatere și a calificat împușcăturile drept o „crimă teribilă”.

El a spus că chatbotul i-a oferit presupusului autor al împușcăturilor „răspunsuri factuale la întrebări, cu informații care puteau fi găsite pe scară largă în surse publice de pe internet, și nu a încurajat sau promovat activități ilegale sau dăunătoare”.

Să fim serioși, linia dintre informație publică și asistență directă pentru comiterea unei crime este extrem de fină în acest dosar.

Numai că investigatorii au o cu totul altă perspectivă asupra faptelor de pe teren. Suspectul principal, Phoenix Ikner, are 21 de ani. Se spune că Ikner era student la FSU în momentul împușcăturilor și fiul unui adjunct al șerifului. El avea acces la informații, dar a ales să folosească inteligența artificială pentru a-și rafina planul criminal (potrivit primelor date din ancheta poliției locale).

Procurorii cer pedeapsa capitală

Tânărul se află acum în spatele gratiilor, așteptând decizia judecătorilor. El se confruntă cu două acuzații de crimă de gradul întâi și mai multe acuzații de tentativă de crimă de gradul întâi.

Acest dosar deschide o cutie a Pandorei în justiția internațională. Procesul lui Joshi urmează altor procese în care s-au cerut despăgubiri de la companii de IA și tehnologie pentru influența chatbot-urilor și a rețelelor sociale.

Dar miza imediată vizează soarta atacatorului de 21 de ani.

Procurorii intenționează să ceară pedeapsa cu moartea.