Gardul de la hotar e praf. Gata să cadă. Iar vecinul? Ridică din umeri. Nu vrea să dea un leu pentru reparații. O poveste clasică în România, una care te poate băga într-un proces lung și scump, transformând o simplă problemă de curte într-un război juridic, scrie Cancan.
Dar stai, nu e totul pierdut. Legea e de partea ta, iar soluția stă scrisă negru pe alb în Codul Civil. Ideea e simplă: gardul ridicat fix pe linia de hotar este considerat bun comun. Asta înseamnă că responsabilitatea e 50-50. Punct.
Da, poți repara gardul fără acordul lui. Dar atenție mare la detalii
Pare surprinzător, nu? Legea îți dă voie să treci la treabă. Codul Civil spune că poți face lucrările de întreținere chiar și fără acordul celuilalt proprietar, dar numai dacă acestea sunt „indispensabile” pentru ca gardul să nu se prăbușească. Practic, dacă stă să cadă, dacă e înclinat periculos sau e un risc pentru oricine trece pe acolo, ai undă verde. Nu mai trebuie să aștepți mila vecinului. Există însă o șmecherie: tu ești cel care trebuie să demonstreze că reparația era urgentă. Aici începe birocrația.
Pasul pe care nu ai voie să-l sari. Aici e marea capcană
Dacă sari peste pasul ăsta, riști să pierzi toți banii. Înainte să scoți un leu din buzunar sau să suni un meșter, trebuie să ai dovezi beton. Altfel, vecinul va contesta totul la tribunal. Iată ce-ți trebuie, obligatoriu:
- Poze și filmări: Fă un dosar complet. Fotografiază gardul din toate unghiurile, insistă pe crăpături, pe bucățile rupte, pe cât de șubred e totul.
- Deviz de la un constructor: Cere o ofertă scrisă de la o firmă sau un meșter. Așa demonstrezi cât ar costa reparația, nu că ai umflat prețurile.
- Notificarea scrisă: Ăsta e pasul-cheie. Trimite-i vecinului o notificare oficială. Cel mai sigur e prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Acolo îi explici problema, îi atașezi pozele și devizul și îi dai un termen clar, rezonabil, să-ți răspundă și să participe la plată.
Omiterea acestei notificări e o greșeală fatală. Fără ea, vecinul se va apăra spunând că nu știa de problemă, că reparațiile nu erau urgente sau că ai ales cea mai scumpă variantă.
Ai plătit tot. Cum îți iei banii înapoi de la vecin?
Bun. Ai urmat toți pașii, ai reparat gardul, acum e ca nou. Dar factura e la tine. Ce faci? Legea îți dă dreptul să-i ceri partea lui. Mai întâi, încearcă pe cale amiabilă. Du-te la el cu toate actele, cu factura finală. Poate s-a răzgândit.
Dacă refuză în continuare, nu mai ai decât o singură variantă: tribunalul. Dar nu te speria. Cu dovezile strânse corect – notificarea, confirmarea de la poștă, pozele, devizul, factura – șansele tale de câștig sunt uriașe. Un judecător va vedea clar că lucrarea era necesară și costurile corecte.
Linia roșie trasată de lege. Ce nu ai voie să faci NICIODATĂ
Atenție, însă! Legea îți dă dreptul să repari, nu să construiești ce vrei tu. E o linie fină între întreținere și modificare unilaterală. Poți să consolidezi ce e șubred, să schimbi scândurile putrede, să refaci o bucată căzută exact cum a fost. Ceea ce nu poți face fără acordul lui scris este să schimbi caracteristicile gardului.
E interzis total să modifici înălțimea, să-l faci din beton dacă era din lemn sau să-l muți un centimetru mai încolo sau mai încoace. Astfel de inițiative te pot băga în alt proces, unde vei fi obligat să dărâmi tot și să refaci cum a fost. Și, ca ironia sorții să fie completă, orice modificare majoră are nevoie și de avize de la urbanism. Ar fi culmea să câștigi procesul cu vecinul și să iei amendă de la primărie.
