Banca Mondială şi-a redus considerabil prognoza de creştere globală cu circa o treime, la 2,9% pentru acest an, citând daunele agravante cauzate de invazia Rusiei în Ucraina însă și de pandemie, atenționând în acelaşi timp asupra riscului tot mai mare de stagflaţie. Un avertisment asemănător vine din Marea Britanie.
Astfel că, premierul Boris Johnson a afirmat că oamenii vor trebui să se mulțumească cu reduceri de salarii în termeni reali, întrucât Marea Britanie vrea să evite o criză de stagflație în stilul anilor 1970. Șeful guvernului de la Londra a dat vina pe războiul din Ucraina.
De asemenea, Boris Johnson a renunțat la promisiunea pe care o făcuse cu numai câteva luni în urmă, de a crea o economie cu salarii mari, vorbind în prezent despre problemele cu care se va confrunta țara din pricina creșterii inflației, conform YahooNews.
„Nu putem rezolva creșterea costului vieții doar prin creșterea salariilor pentru a egala creșterea prețurilor”, a precizat Johnson, într-un discurs considerat cea mai recentă resetare a mandatului său de premier.
„Este rău pentru toată lumea”
„Dacă salariile vor urmări creșterea prețurilor, atunci riscăm o spirală salariu-preț, așa cum a experimentat această țară în anii 70. O stagflație – adică inflație combinată cu o stagnare a activității economice”, a spus premierul. „Când începe o spirală salariu-preț, există o singură soluție: să frânezi creșterea prețurilor cu dobânzi mai mari. Asta are un impact imediat asupra creditelor ipotecare și chiriilor. Crește costul împrumuturilor pentru afaceri, dăunează investițiilor și locurilor de muncă. Este rău pentru toată lumea”, a adăugat Boris Johnson.
Boris Johnson s-a răzgândit
În plus, premierul a dat vina pe războiul din Ucraina care a „curmat brutal” redresarea post pandemie, năruind speranțele cu privire la reducerile de taxe sau cheltuielile mai mari pentru a ajuta familiile aflate în dificultate.
Discursul lui Boris Johnson vine la numai câteva săptămâni după ce premierul îl criticase pe Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, deoarece spusese că oamenii trebuie să accepte reduceri salariale pentru a ajuta la controlul inflației.
Stagflație în stilul anilor 1970
Situația actuală de inflație ridicată și de creștere slabă au dus cu gândul la anii 1970, o perioadă de stagflație intensă, care a necesitat creșteri abrupte ale ratelor dobânzilor în economiile avansate și a declanșat un șir de crize financiare în piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare.
Mai mult, pentru a reduce riscul ca istoria să se repete, Banca Mondială a cerut factorilor de decizie să coordoneze ajutorul pentru Ucraina, să contracareze creșterea prețurilor petrolului și alimentelor și să stabilească reducerea datoriilor pentru economiile în curs de dezvoltare.
De asemenea, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi-a redus prognoza cu 1,5 puncte procentuale, la 3%, spunând că economia mondială ar trebui să evite o criză de stagflaţie în stilul anilor 1970.
În același timp, FMI urmează să publice o actualizare a Perspectivelor Economice Mondiale la mijlocul lunii iulie, iar Banca Mondială şi-a redus prognoza de creştere globală cu circa o treime, la 2,9% pentru acest an, citând daunele agravante cauzate de invazia Rusiei în Ucraina şi de pandemia COVID-19, avertizând în acelaşi timp asupra riscului tot mai mare de stagflaţie.
