Viscolul care a închis 2.000 de școli în SUA. Când ar putea lovi un ciclon
Peste 100 de morți. Acesta este bilanțul tragic al furtunii de zăpadă care a paralizat complet nord-estul Statelor Unite, un eveniment meteo de o violență nemaivăzută în ultimul deceniu. Imaginile cu un New York îngropat sub 70 de centimetri de zăpadă au făcut înconjurul lumii, dar dincolo de haosul logistic se ridică o întrebare critică pentru noi: cât de departe suntem de un astfel de scenariu?
New York, un oraș îngenuncheat
Metropola americană cu peste opt milioane de locuitori a fost lovită în plin. Autoritățile au decretat stare de urgență, iar circulația a fost interzisă complet, o măsură extremă care reflectă gravitatea situației. Rafalele de vânt au atins 80 km/h, transformând ninsoarea abundentă într-un viscol orbitor. Conform presei internaționale, aproximativ 2.000 de școli au fost închise în întreaga regiune afectată, iar mii de zboruri au fost anulate, lăsând aeroporturile blocate.
Primarul orașului New York, Zohran Mamdani, a confirmat amploarea dezastrului într-o conferință de presă tensionată. Declarația sa a subliniat caracterul excepțional al fenomenului.
„Orașul New York nu a cunoscut o furtună de această amploare în ultimul deceniu”, a afirmat primarul Zohran Mamdani.
Efectele s-au extins rapid. Alertele de viscol au vizat o zonă locuită de circa 40 de milioane de oameni. La Boston, situația a fost la fel de gravă. Primarul Michelle Wu a vorbit despre o furtună „de o amploare istorică”, în timp ce stratul de zăpadă prognozat se apropia de 60 de centimetri. Chiar și sediul Națiunilor Unite din New York a fost nevoit să își suspende activitatea, amânând toate reuniunile programate pentru ziua de luni, 22 februarie.
Bilanț tragic și un precedent periculos
Furtuna a lăsat în urmă nu doar pagube materiale, ci și un număr cutremurător de victime. La nivel național, autoritățile au raportat cel puțin 100 de decese cauzate direct de viscol sau de condițiile extreme. Cifra se adaugă unui alt episod tragic, petrecut la finalul lunii ianuarie 2026. Atunci, un val de frig prelungit a provocat moartea a cel puțin 18 persoane doar în New York, majoritatea victimelor decedând din cauza hipotermiei. Aceste evenimente succesive pictează un tablou sumbru al vulnerabilității chiar și a celor mai dezvoltate metropole în fața furiei naturii.
Penele de curent au afectat sute de mii de locuințe în mai multe state, lăsând oamenii fără căldură în mijlocul unor temperaturi glaciale. Echipele de intervenție au lucrat non-stop, dar amploarea avariilor a depășit capacitatea de răspuns imediat, prelungind suferința multor comunități.
România, la adăpost? Climatologii sunt sceptici
Întrebarea firească este dacă un fenomen de o asemenea magnitudine s-ar putea produce și în România. Deși scara geografică este diferită, experții avertizează că nu suntem feriți de riscuri. Am discutat cu Elena Cristescu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, pentru a înțelege mai bine la ce trebuie să ne așteptăm.
„Un ciclon de tipul celui care a lovit coasta de est a SUA este alimentat de contrastul termic uriaș dintre uscatul înghețat și apele calde ale Atlanticului. În zona noastră, Marea Neagră are un rol similar, deși la o scară mai redusă”, explică specialista. Problema, continuă ea, este că Marea Neagră se încălzește. „O mare mai caldă înseamnă mai multă umiditate în atmosferă, adică mai mult combustibil pentru furtuni. Când o masă de aer polar pătrunde peste această umiditate, rezultatul poate fi o ciclogeneză explozivă, cu ninsori abundente și vânt puternic, în special în Dobrogea, Muntenia și Moldova.”
Conform datelor ANM, frecvența fenomenelor extreme a crescut în ultimii ani și în țara noastră. Am avut ierni cu viscole care au blocat județe întregi, urmate de veri cu secetă istorică și inundații catastrofale. Modelul pare să fie clar: perioade lungi de vreme relativ calmă, întrerupte brusc de evenimente violente, greu de prognozat cu exactitate.
Ce este de făcut?
Elena Cristescu subliniază că nu trebuie să așteptăm o furtună de nivelul celei din New York pentru a acționa. „Infrastructura noastră este mult mai vulnerabilă. O ninsoare de 70 de centimetri ar paraliza Bucureștiul pentru o săptămână, nu pentru o zi. Rețelele electrice, în special în zonele rurale, sunt expuse. Pregătirea nu înseamnă doar să avem utilaje de deszăpezire, ci să regândim modul în care construim și protejăm infrastructura critică.”
Avertismentul din Statele Unite este, Deci, unul universal. Nu mai este o chestiune de dacă un eveniment extrem ne va lovi, ci de când și cât de pregătiți vom fi să îi facem față. Furtuna care a închis școli și a curmat vieți la 8.000 de kilometri distanță este, poate, cel mai serios semnal de alarmă pe care l-am primit în ultimii ani.
