Zelenski acceptă în premieră discuții despre garanții de securitate pentru Rusia în viitoarele negocieri de pace

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a admis pentru prima dată posibilitatea ca într-o soluționare pașnică a războiului să fie discutate și garanții de securitate pentru Rusia. Schimbarea de poziție vine înaintea unei posibile reluări, în noiembrie, a negocierilor tehnice dintre Rusia, Ucraina și SUA la Abu Dhabi, potrivit Digi24.

Zelenski a precizat că țările occidentale ar putea analiza cererile de securitate formulate de Moscova, dar numai după închiderea dosarului actualului război și după acordarea unor garanții ferme, în primul rând, pentru Ucraina. Vorbind jurnaliștilor la Kiev, președintele Ucrainei a fixat această ordine a discuțiilor prin declarația: „Mai întâi trebuie să rezolvăm problema acestui război și abia apoi să căutăm răspunsuri la întrebările pe care Rusia le ridică, pornind de la propriile sale viziuni și așteptări în materie de securitate”.

El a adăugat, în același context, că Europa trebuie să participe direct la orice etapă care ar privi reglementarea de după război și eventualele garanții de securitate. „Putem discuta chestiuni conceptuale cu rușii prin intermediul SUA. Dar dacă vom trece la formatul garanțiilor de securitate și se va decide că pentru acestea este necesară participarea Europei, atunci Europa trebuie să facă parte din aceste discuții”, a spus Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, jurnaliștilor la Kiev.

Negocierile din noiembrie sunt împărțite între dosarele tehnice și cele politice

În evaluarea liderului de la Kiev, întâlnirea pregătită la Abu Dhabi la începutul lunii noiembrie ar urma să rămână la nivel tehnic. Pe agendă ar intra măsuri de dezescaladare, inclusiv un armistițiu energetic și unul maritim, dar și garanții de securitate pentru Ucraina.

Zelenski a cerut o delimitare clară a negocierilor. Problemele teritoriale, a spus el, trebuie discutate numai direct de lideri, în timp ce restul subiectelor pot fi lăsate echipelor tehnice. Într-un interviu acordat unei televiziuni ucrainene, el a formulat poziția astfel: „Suntem gata să discutăm. Dacă este vorba despre teritorii, problema trebuie abordată la nivelul liderilor. Celelalte chestiuni țin de echipele tehnice. Prin urmare, toate acestea pot fi discutate în noiembrie”.

Într-un mesaj audio difuzat miercuri seară, Zelenski a descris și obiectivul politic al acestei reluări de contacte: „Agenda este clară: să punem capăt războiului, să ne apropiem de pace și, din câte înțeleg, să pregătim totul pentru o întâlnire la nivelul liderilor”.

Pe fundal, calendarul acestor contacte rămâne neclar. Digi24 indică începutul lunii noiembrie pentru întâlnirea de la Abu Dhabi, în timp ce TitlurileZilei.ro scrie, citând declarațiile lui Iuri Ușakov, consilierul prezidențial rus pentru politică externă, că Vladimir Putin a fost de acord „în principiu” cu reluarea discuțiilor după 10 noiembrie, după o întrevedere avută la Sankt Petersburg cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff.

De la începutul anului, reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și SUA s-au întâlnit în trei runde de negocieri: două desfășurate la Abu Dhabi, în ianuarie și februarie, și una organizată la Geneva, tot în februarie. Rezultatul cel mai concret de până acum a fost un schimb de prizonieri, fără progrese importante către un acord de pace.

Europa cere un rol direct în discuții, iar Moscova spune că vrea un nou sistem de securitate

Schimbarea anunțată de Zelenski este importantă și pentru că, până acum, Kievul și aliații săi respingeau categoric cererile Rusiei legate de propria sa securitate. Financial Times califică noua deschidere drept o schimbare semnificativă a poziției Kievului, întrucât orice concesie în această zonă ar atinge direct arhitectura de securitate a Europei.

În paralel, premierul Norvegiei, Jonas Gar Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au vorbit cu Vladimir Putin pentru a transmite poziția europeană. Potrivit lui Zelenski, după discuția avută cu cei doi lideri înainte și după convorbirea lor cu liderul de la Kremlin, impresia lor a fost că Moscova tratează „serios” negocierile care se pregătesc.

Explicând scopul acelui contact, Jonas Gar Støre, prim-ministrul Norvegiei, a spus: „Ne-am concentrat asupra viitorului — asupra a ceea ce trebuie să se întâmple pentru ca acest război să nu se prelungească la nesfârșit luni de zile, provocând victime umane… Nu cred că [Putin] își va schimba părerea [cu privire la principiile încetării războiului], dar poziția noastră i-a fost prezentată foarte clar. Mă îngrijorează faptul că unele dintre aceste mesaje nu ajung la el atunci când americanii discută cu el”.

Din perspectiva Moscovei, Iuri Ușakov afirmă că următoarea rundă de negocieri ar trebui să aibă în centru conturarea unui cadru de securitate pentru Rusia și Ucraina, valabil după încheierea războiului.

Totuși, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Federației Ruse, a minimalizat intervenția liderilor nordici și a descris-o drept: „dorință a europenilor de a se băga în procesul de negocieri”, iar apoi a spus că Moscova nu vede: „o schimbare a abordării Europei, care adoptă document după document, ține discurs după discurs, face declarație după declarație, condamnând Rusia și cerând încetarea agresiunii, ignorând complet motivul pentru care a început totul”.

Cererile Moscovei vizează și flancul estic al NATO

Miza acestor negocieri depășește dosarul ucrainean. Potrivit unor surse diplomatice citate de The Telegraph, Kremlinul încearcă să obțină fie retragerea NATO la granițele din 1997, fie cel puțin retragerea trupelor și a armamentului din statele aliate aflate la frontiera cu Rusia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Estonia.

Aceleași cereri fuseseră formulate de Moscova și înaintea invaziei. Statele occidentale nu sunt dispuse să facă concesii în această privință, iar tocmai această limită explică de ce eventuala discuție despre garanții de securitate pentru Rusia este tratată de Kiev ca un pas posterior, condiționat de oprirea războiului și de protejarea Ucrainei.