Zelenski afirmă că Rusia pregătește 30.000 de soldați nord-coreeni în Voronej din iunie
Pentru locuitorii din estul României și pentru autoritățile care supraveghează frontiera aeriană, războiul din Ucraina a mai făcut vineri un pas spre vecinătatea directă a țării: o dronă străină a fost doborâtă în spațiul aerian românesc, în apropierea localității Pădina, județul Buzău, prin intervenția unui avion F-16.
Incidentul de vineri, de lângă Pădina, județul Buzău, confirmă o tendință care a devenit mai frecventă de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă, din februarie 2022: apariția dronelor implicate în război în spațiul aerian al unor state NATO, inclusiv România. Nu se cunosc tipul dronei, originea ei sau ținta urmărită.
Acest episod a venit într-un moment în care conflictul s-a extins simultan pe mai multe direcții. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susține că Rusia se pregătește să primească 30.000 de soldați nord-coreeni în regiunea Voronej, începând din iunie. În același timp, autoritățile instalate de Moscova în regiunea Zaporojie au acuzat Ucraina de un atac cu drone asupra unei tabere de vacanță din Kyrylivka, soldat, potrivit acestora, cu 12 morți, inclusiv 5 copii, și 19 răniți. Ucraina nu a comentat imediat acuzația.
Afirmația lui Zelenski despre trupele nord-coreene ridică miza militară prin număr și prin sursa de recrutare. Cei 30.000 de militari invocați de liderul ucrainean sunt mai puțini decât cele 221.000 de persoane despre care acesta spune că au fost înrolate de Rusia în 2024, dar suficienți cât să alimenteze un front deja marcat, potrivit aceleiași declarații, de pierderi de aproape 225.500 de soldați, dintre care 131.000 uciși și aproape 93.000 răniți, doar anul acesta.
Potrivit lui Zelenski Independent, care a invocat rapoarte de informații fără a prezenta dovezi publice, pregătirile pentru primirea militarilor nord-coreeni ar urma să înceapă din iunie în regiunea Voronej.
„Din iunie, în regiunea Voronej din Rusia sunt în desfășurare pregătiri pentru a-i primi.”
Tot Zelenski a legat aceste cifre de starea trupelor ruse aflate pe front. Comparația dintre cei 221.000 de oameni înrolați și aproape 225.500 de pierderi arată, în versiunea prezentată de Kiev, că ritmul de completare abia acoperă costul uman al luptelor.
„O parte semnificativă a acestor răni sunt grave, deoarece îngrijirea medicală pe linia frontului în Rusia este catastrofal de slabă.”
Atacuri extinse în Zaporojie și Marea Caspică
În Kyrylivka, regiunea Zaporojie, acuzația formulată de administrația instalată de Rusia vizează o tabără de vacanță, deci o țintă civilă. Dacă bilanțul anunțat de partea rusă se confirmă, atacul ar însemna 12 morți și 19 răniți, iar dintre cei uciși, 5 ar fi copii. Nu există, deocamdată, o confirmare independentă a acestui bilanț.
Evgheni Balițki, guvernatorul instalat de Rusia în Zaporojie, a susținut că ținta a fost aleasă deliberat.
„Inamicul a văzut și a înțeles pe cine vizează.”
Și Marea Caspică a intrat în aceeași ecuație. Iranul a condamnat un atac ucrainean asupra unei nave comerciale iraniene, soldat cu un marinar mort și unul rănit, acuzând Kievul că încearcă să extindă războiul. Ucraina nu a anunțat imediat un răspuns la această acuzație.
În paralel, Kievul a fost atacat duminică cu rachete balistice, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Iar în regiunea Saratov din Rusia, la baza aeriană militară Engels-2, unde sunt staționate bombardiere strategice Tu-95, a fost raportat un incendiu; cauza nu este confirmată oficial.
Negocieri diplomatice și consecințe pentru România
La un forum în Omsk, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, a sugerat că un acord de pace ar putea deveni posibil dacă părțile îngheață conflictul și reiau negocierile. Declarația a fost făcută alături de Vladimir Putin, într-un moment în care faptele de pe teren arată, însă, o extindere geografică a incidentelor, nu o reducere a lor.
Pentru România, consecința imediată este una de securitate: după doborârea dronei de vineri lângă Pădina, județul Buzău, orice nou incident de acest tip poate aduce din nou în prim-plan intervenția aviației militare și monitorizarea spațiului aerian, pe fondul unor intruziuni care au devenit mai frecvente de la începutul războiului.
