130.000 de joburi în SUA. Netanyahu îl presează pe Trump în dosarul Iran
Tensiune maximă la Casa Albă. Donald Trump e la răscruce, prins între vești economice neașteptat de bune și vizita de urgență a premierului israelian, venit la Washington cu o singură misiune clară: să-l forțeze pe președintele american să adopte o linie de fier împotriva Iranului.
Miza este uriașă. Potrivit The Guardian, Benjamin Netanyahu, aflat deja la a șasea vizită în SUA de la instalarea lui Trump, nu se mai mulțumește cu amenințări verbale despre o a doua „armadă” trimisă în Orientul Mijlociu. El vrea acțiuni concrete. Vrea garanții. Mai ales pe programul de rachete balistice al Teheranului, un subiect care a pus pe jar diplomația globală.
Netanyahu forțează mâna lui Trump în privința Iranului
De ce atâta grabă? Vizita lui Netanyahu a fost devansată, semn clar de urgență. Discuțiile SUA-Iran din Oman au ajuns într-un punct critic, iar Israelul pur și simplu se teme de un acord considerat prea slab. Teheranul a și reacționat, avertizând asupra unor „influențe distructive” – o săgeată directă către premierul israelian.
Răspunsul Iranului a venit rapid. Chiar miercuri, președintele Masoud Pezeshkian a fost tranșant: țara sa „nu va ceda în fața cererilor excesive” privind programul nuclear. A ținut să adauge, totuși, că Iranul nu vrea arma atomică. Vorbe menite să calmeze apele, dar care, cel mai probabil, nu impresionează pe nimeni la Ierusalim sau în tabăra dură de la Washington.
Cifrele care agită Washingtonul: 130.000 de noi joburi
Pe frontul intern, administrația Trump respiră mai ușor. O gură de oxigen. Datele oficiale de la Biroul de Statistică a Muncii arată că economia SUA a creat 130.000 de joburi în ianuarie 2026, iar șomajul stă pe loc la 4.3%. Cifrele au depășit așteptările tuturor analiștilor, mai ales că tocmai Casa Albă încercase să mai domolească optimismul general.
Surprinzător sau nu, explicația pentru această prudență a venit de la consilierul lui Trump, Peter Navarro, și a fost de-a dreptul bizară. La Fox News, el a argumentat că, din cauza deportării imigranților ilegali, economia nici nu mai are nevoie de atât de multe joburi noi lunar. Apoi a livrat citatul-șoc: „Trebuie să ne revizuim în mod serios așteptările… 50.000 pe lună va fi mai aproape de ceea ce avem nevoie”. Declarația a aprins imediat spiritele, mulți văzând-o ca o pregătire a terenului pentru o viitoare încetinire economică.
De la dosarul Epstein la un aeroport închis misterios
Dar agenda Washingtonului e plină. Procurorul General Pam Bondi va fi audiată în Congres despre dosarele Epstein, unde frustrarea crește, inclusiv printre republicani, din cauza numărului uriaș de documente secretizate de Departamentul de Justiție, sfidând o lege ce impune transparență. Apoi, un alt mister. La granița cu Mexicul, FAA a închis subit spațiul aerian din jurul aeroportului El Paso. Motivul? „Rațiuni speciale de securitate”. Mii de călători blocați. Oficialii locali, uimiți. După 10 zile, la fel de brusc, l-au redeschis. Fără explicații. Ce s-a întâmplat, de fapt?
Justiția refuză să execute ordinele lui Trump
O lovitură directă pentru fostul președinte a venit din justiție. Un mare juriu din Washington DC a refuzat, pur și simplu, să pună sub acuzare șase parlamentari democrați. Vina lor? Realizaseră un clip video în care le aminteau militarilor că nu sunt obligați să execute ordine ilegale. Furios, Trump a explodat, numind gestul un „comportament sedițios al unor trădători”, care este „pedepsit cu moartea”. Degeaba. Procurorii federali au încercat să obțină inculparea, dar juriul i-a respins. Unul dintre democrații vizați, fostul astronaut NASA Mark Kelly, a catalogat totul drept un „abuz de putere revoltător din partea lui Donald Trump și a lacheilor săi”. Încă un semn că instituțiile americane încă se opun presiunilor politice.
