93% din reforme, finalizate de Republica Moldova. Bruxelles-ul laudă progresul care poate accelera aderarea la UE

Republica Moldova a finalizat 93% din reformele prevăzute în Planul de creștere. Acest avans a fost salutat la Summitul UE-Republica Moldova, desfășurat la Bruxelles, duminică, 15 iunie. Mesajul politic al reuniunii a subliniat că integrarea europeană a Chișinăului avansează pe baza reformelor, într-un moment în care războiul din Ucraina a adus securitatea estică a Europei în centrul deciziilor de la Bruxelles.
Procentul de 93% indică faptul că mai este de implementat 7% din plan. Această parte, deși mică raportat la ansamblu, este suficientă pentru a conta în etapele următoare ale aderării. Miza este importantă pentru Republica Moldova: diferența dintre reformele adoptate și reformele implementate integral influențează direct ritmul negocierilor, mai ales în justiție, stat de drept și combaterea corupției.
La summit au participat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Declarația comună adoptată la final vorbește despre consolidarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova și reconfirmă sprijinul politic, economic, financiar și tehnic pentru parcursul european al Chișinăului.
Pentru România, miza este clară. Un stat vecin care avansează spre standardele Uniunii Europene în justiție, administrație și anticorupție înseamnă o vulnerabilitate redusă la granița estică a UE și NATO. Acest aspect contează într-o regiune în care presiunea Rusiei nu este abstractă, ci se manifestă prin războiul din Ucraina și prin menținerea trupelor ruse în regiunea transnistreană.
Bruxelles-ul leagă viteza aderării de reforme credibile
Declarația comună fixează limpede criteriul după care va fi judecat următorul pas. Liderii europeni și moldoveni au transmis că viitorul Republicii Moldova este în interiorul Uniunii Europene, dar au legat explicit acest obiectiv de rezultate măsurabile.
„Viitorul Moldovei și al cetățenilor ei este în interiorul Uniunii Europene.”
Aceeași declarație adaugă condiția politică esențială pentru etapa următoare a negocierilor:
„Ne reiterăm angajamentul față de avansarea procesului de aderare a Moldovei la UE rapid și pe baza reformelor credibile și a principiului meritelor proprii.”
Formularea este importantă. „Principiul meritelor proprii” înseamnă că Republica Moldova nu avansează automat odată cu alți candidați, ci în funcție de rezultatele concrete. Procentul de 93% este un argument politic util pentru Chișinău, dar nu închide discuția despre calitatea aplicării reformelor rămase.
Conform Adevarul, summitul de la Bruxelles a venit după deschiderea, la 15 iunie, a clusterului privind valorile fundamentale în cadrul negocierilor de aderare. Acest grup de capitole este printre cele mai sensibile, deoarece include tocmai zonele pe care Uniunea Europeană le verifică strict: stat de drept, independența justiției și combaterea corupției.
Dosarul transnistrean rămâne separat, însă presiunea Rusiei intră în ecuație
Republica Moldova este stat candidat la Uniunea Europeană din iunie 2022. De atunci, Chișinăul a încercat să mențină pe piste distincte două teme care se pot influența reciproc: negocierile de aderare și conflictul transnistrean.
Strategia are o logică simplă. Autoritățile moldovene încearcă să evite situația în care Rusia ar folosi regiunea transnistreană ca instrument de blocaj politic în calea integrării europene. Separarea dosarelor nu înseamnă însă că ele nu se ating. Summitul de la Bruxelles a subliniat tocmai legătura dintre securitatea Republicii Moldova și securitatea europeană.
Participanții au condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei și au reafirmat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Uniunea Europeană a cerut, în același timp, Rusiei să își retragă trupele și munițiile din regiunea transnistreană.
Aici apare implicația strategică pentru lunile următoare. Cu cât Republica Moldova avansează mai mult în procesul de aderare, cu atât dosarul transnistrean devine mai sensibil pentru Moscova și mai relevant pentru Bruxelles. Nu a fost anunțat încă ce efect concret va avea acest lucru asupra relațiilor cu Rusia pe termen scurt și mediu, dar semnalul politic al summitului este că Uniunea Europeană nu acceptă ca securitatea Republicii Moldova să fie tratată separat de securitatea întregii regiuni.
Ce a livrat Chișinăul și ce mai lipsește înaintea noilor pași
Datele prezentate după summit arată progrese în statul de drept, reforma justiției și combaterea corupției, exact domeniile fără de care negocierile nu pot accelera. Obiectivul aderării la Uniunea Europeană a fost inclus și în Constituția Republicii Moldova, după ce cetățenii și-au exprimat sprijinul prin alegeri și referendum, ceea ce întărește legitimitatea internă a direcției proeuropene.
Informațiile disponibile până acum nu precizează care sunt, punctual, reformele din acel 7% rămas și nici ce dificultăți concrete au întârziat implementarea lor. De asemenea, nu a fost anunțat încă ce capitole de negociere vor fi deschise imediat după clusterul privind valorile fundamentale și nici care va fi distribuția exactă a sprijinului financiar și tehnic european pe domenii.
Ce se vede clar este altceva: al doilea summit UE-Republica Moldova de la Bruxelles ridică nivelul angajamentului politic între cele două părți. Pentru Chișinău, asta înseamnă validare externă într-o etapă în care credibilitatea reformelor contează la fel de mult ca viteza lor. Pentru Uniunea Europeană, înseamnă o extindere tratată ca proiect instituțional și ca răspuns de securitate la războiul din vecinătate.
Ultimul reper fix anunțat oficial rămâne deschiderea, la 15 iunie, a clusterului privind valorile fundamentale, pasul de la care vor fi măsurate următoarele decizii din negocierile de aderare ale Republicii Moldova.













