A1 Sibiu-Pitești avansează la trei tuneluri pe lotul Boița-Cornetu. Ce aviz de mediu poate întârzia lucrările

Lucrările de excavare avansează simultan la trei tuneluri de pe secțiunea Boița-Cornetu a autostrăzii A1 Sibiu-Pitești, însă următorul pas decisiv pentru continuarea proiectului nu ține direct de constructor, ci de emiterea Acordului de Mediu Revizuit de către Ministerul Mediului.

Pe un tronson de 31,33 kilometri, stadiul fizic a ajuns la 11,63%, iar pe șantier lucrează 562 de muncitori și 155 de utilaje, potrivit datelor CNAIR. Raportat la dimensiunea lotului, procentul arată că proiectul este încă în prima parte a execuției, chiar dacă la tuneluri se lucrează deja în mai multe puncte în paralel.

Miza este mai mare decât progresul de șantier afișat într-un raport tehnic. Secțiunea Boița-Cornetu face parte din autostrada care trebuie să lege Transilvania de Muntenia prin Carpați, iar orice întârziere pe acest segment înseamnă presiune suplimentară pe termenele de execuție și pe folosirea banilor europeni din Programul Transport.

Numai că ritmul constructorului nu este singura problemă. Datele publicate până acum arată că lucrările depind de un aviz revizuit de mediu, iar fără acest document există un risc de întârziere administrativă, tipic proiectelor mari de infrastructură din România.

Tunelul Robești este cel mai avansat, iar Balota abia a trecut de primii metri

Cel mai avansat dintre cele trei puncte unde se sapă este tunelul Robești, cu o lungime de 900 de metri. Aici, stadiul fizic a ajuns la 36%, mult peste nivelul de 11,63% al întregii secțiuni, ceea ce arată că lucrările subterane de aici au avansat mai repede decât media lotului. Excavațiile sunt finalizate în ambele galerii, iar etapele următoare sunt hidroizolația și betonarea.

La tunelul Balota, cu o lungime de aproximativ 500 de metri, au fost excavați primii 16 metri. Urmează realizarea portalului de ieșire, adică zona de capăt a tunelului prin care traseul iese la suprafață.

La tunelul Boița 1, format din două galerii de 264 și 247 de metri, stadiul fizic este de peste 17%. Aici au fost excavați 87 de metri într-o galerie și 21 de metri în cealaltă, semn că lucrările sunt într-o fază mai avansată decât pe întregul lot, dar încă sub ritmul de la Robești.

Imaginile publicate din șantier surprind tocmai această diferență de stadiu între punctele de lucru: un tunel aproape trecut de etapa de excavare și altele unde săpătura este încă la început.

Lotul include șapte tuneluri, 24 de poduri și 24 de viaducte

Secțiunea 2 Boița-Cornetu este una dintre cele mai grele componente ale autostrăzii Sibiu-Pitești. Pe cei 31,33 kilometri sunt prevăzute șapte tuneluri cu o lungime totală de aproximativ cinci kilometri, 24 de poduri și 24 de viaducte care însumează aproximativ 11 kilometri.

Asta înseamnă că aproape jumătate din acest lot este legată de lucrări speciale, fie subterane, fie pe structuri. Mai exact, tunelurile și viaductele adună circa 16 kilometri din totalul de 31,33 kilometri, ceea ce explică de ce avansul fizic poate părea lent chiar și atunci când pe teren există mobilizare mare.

Contractul are o valoare de aproximativ 4,250 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport. Pentru bugetul public, comparația relevantă este cu riscul întârzierilor: la un proiect de asemenea dimensiune, orice blocaj pe avize sau proceduri poate muta în timp decontarea banilor europeni și poate complica execuția pe un lot deja tehnic dificil.

Iar importanța lui trece de nivelul unei singure regiuni. Autostrada Sibiu-Pitești face parte din Coridorul IV Pan-European și este considerată una dintre cele mai importante investiții rutiere din România, pentru că asigură legătura rutieră rapidă peste Carpați între două zone economice majore.

Acordul de mediu revizuit devine punctul de risc pentru calendarul lucrărilor

Următoarea etapă importantă nu depinde direct de constructor, ci de emiterea Acordului de Mediu Revizuit de către Ministerul Mediului, conform Mediafax. Informațiile disponibile până acum nu precizează când ar urma să fie emis documentul și nici ce impacturi de mediu au impus revizuirea acordului.

Lipsesc, în acest moment, și alte repere esențiale pentru public: nu a fost anunțat termenul estimat pentru finalizarea întregii secțiuni Boița-Cornetu, nici termenul pentru finalizarea integrală a autostrăzii A1 Sibiu-Pitești. Sursa nu precizează nici dacă există un risc cuantificat de pierdere a finanțării prin Programul Transport în cazul unor întârzieri mari.

Dar dependența de un act administrativ emis de Ministerul Mediului schimbă miza discuției. Chiar dacă pe teren există 562 de muncitori și 155 de utilaje, progresul fizic nu este suficient dacă pașii birocratici nu vin la timp. Pentru transportatori și pentru companiile care folosesc acest coridor, asta înseamnă că legătura completă peste Carpați rămâne condiționată nu doar de execuție, ci și de ritmul avizării.

Și acesta este tipul de blocaj care a apăsat în mod repetat proiectele mari de infrastructură din România: șantiere pornite, finanțare asigurată, dar etape-cheie dependente de proceduri administrative fără calendar public clar.

Pe secțiunea Boița-Cornetu, următorul reper concret rămâne emiterea Acordului de Mediu Revizuit de către Ministerul Mediului.