Avertisment teribil al medicilor. O pungă de chipsuri pe zi crește riscul de demență
Consumul de alimente ultraprocesate distruge capacitatea de concentrare și crește riscul de demență. Fiecare porție zilnică adăugată în meniu scade performanța creierului și accelerează declinul cognitiv.
REZUMAT:
- Alimentele ultraprocesate afectează direct atenția vizuală și viteza de procesare a creierului.
- O creștere cu 10 procente a consumului zilnic majorează riscul de demență cu 0,24 puncte.
- Adulții de vârstă mijlocie care consumă chipsuri, mezeluri sau dulciuri din comerț sunt direct vizați.
Cifrele care alarmează medicii
Cercetătorii de la Monash University din Australia au analizat datele a 2.192 de participanți.
Echipa coordonată de biochimista nutriționistă Barbara Cardoso a urmărit legătura dintre alimentație și funcțiile cerebrale la adulți cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani, majoritatea femei caucaziene. Participanții au completat chestionare alimentare detaliate și au susținut patru teste cognitive menite să evalueze atenția și memoria. În plus, subiecții au furnizat informații despre vârstă, stil de viață și nivel de activitate fizică.
Aceste date au permis specialiștilor să estimeze probabilitatea apariției bolii folosind un instrument standard care calculează riscul pentru următorii 20 de ani.
În medie, produsele ultraprocesate reprezentau aproximativ 41 de procente din aportul energetic total al acestor persoane. Procentajul a fost mare mai mare în rândul participanților mai tineri și al bărbaților.
Un pachet de chipsuri schimbă totul
Dar adevăratul șoc a venit la interpretarea testelor de atenție.
Pentru fiecare creștere de 10 procente a consumului de alimente ultraprocesate, s-a observat o scădere măsurabilă a capacității de concentrare, de circa 0,05 puncte. În același timp, riscul de demență a crescut, scorul majorându-se cu 0,24 puncte pentru fiecare astfel de creștere.
„Pentru a pune lucrurile în perspectivă, o creștere de 10% înseamnă, aproximativ, adăugarea unui pachet obișnuit de chipsuri la dieta zilnică. Din punct de vedere clinic, acest lucru s-a tradus prin scoruri mai mici la testele standardizate care măsoară atenția vizuală și viteza de procesare”, explică Cardoso.
Studiul a identificat și alți factori asociați cu un consum ridicat de alimente ultraprocesate. Printre aceștia se numără un nivel educațional mai scăzut, obezitatea și o aderență redusă la dieta mediteraneană. Însă cercetătorii nu au găsit o legătură directă între aceste alimente și scorurile memoriei.
Dieta sănătoasă nu anulează efectele toxice
Cercetarea arată că nici măcar o dietă considerată sănătoasă nu compensează efectele negative dacă alimentele ultraprocesate rămân prezente în alimentație.
Lista acestor produse include băuturi carbogazoase, chipsuri, mâncăruri gata preparate, deserturi lactate sau hot dog. Practic, orice produs care nu este proaspăt sau cât mai puțin procesat intră în această categorie. Autorii studiului sugerează că procesarea în sine influențează sănătatea cognitivă, nu doar lipsa nutrienților.
Și aditivii artificiali joacă un rol major în acest proces de degradare.
Cardoso a precizat că „procesarea intensă a alimentelor distruge adesea structura naturală a acestora și introduce substanțe potențial dăunătoare, cum ar fi aditivii artificiali sau compușii chimici folosiți în procesare”. Aceste elemente arată că legătura dintre dietă și funcția cognitivă nu ține doar de lipsa alimentelor cu adevărat hrănitoare. Gradul de procesare al produselor consumate dictează felul în care creierul îmbătrânește.
Există și o afectare indirectă a organismului. Alimentele ultraprocesate sunt asociate cu afecțiuni metabolice precum diabetul, hipertensiunea sau obezitatea, care influențează la rândul lor funcția cerebrală.
Cum îți afectează viața deciziile alimentare
Consumul zilnic de semipreparate și dulciuri din comerț lovește direct în calitatea vieții și în siguranța financiară pe termen lung. Scăderea capacității de concentrare afectează randamentul la locul de muncă, în timp ce bolile metabolice atrag costuri medicale uriașe pentru tratamente.
Or, persoanele cu o capacitate mai redusă de concentrare sunt mai predispuse să consume exact aceste produse dăunătoare.
Fiind un studiu observațional, analiza nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, dar a evidențiat tipare clare. Raportul complet a fost publicat în jurnalul medical Alzheimer’s and Dementia.
