BNR estimează o inflaţie de 2,1% la sfârşitul acestui an şi de 2% în trimestrul III din 2022
Estimările actuale ale Băncii Naționale a României (BNR) indică o inflație de 2,1% la finalul acestui an, o scădere de 0,6 puncte procentuale față de prognoza anterioară, și de 2% în trimestrul III din 2022, conform Raportului privind inflația.
„După publicarea Raportului din august 2020, s-au manifestat presiuni dezinflaționiste mai pronunțate, în principal din cauza factorilor externi care influențează coșul de consum, în special pe segmentul prețurilor volatile ale alimentelor și combustibililor. În aceste condiții, se preconizează că rata anuală a inflației IPC va scădea la 2,1% până la sfârșitul anului, o revizuire semnificativă de 0,6 puncte procentuale față de estimările anterioare. De asemenea, din cauza deficitului de cerere agregată și a slăbirii treptate a pieței muncii, se așteaptă corecții mai accentuate în dinamica ratei anuale a inflației de bază, care ar putea atinge 2% în trimestrul III din 2022. Scenariul de bază pentru anul următor reconfirmă estimarea anterioară de 2,5% pentru inflația IPC, în timp ce prognoza pentru inflația de bază a fost ajustată ușor în jos, la 2,1%,” se menționează în raport.
### Contextul Economic și Politica Monetară
Într-un cadru economic general care influențează proiecțiile macroeconomice, politica monetară este orientată spre menținerea stabilității prețurilor și a sănătății economice, asigurând funcționarea eficientă a sistemului bancar și a piețelor financiare, în sprijinul cetățenilor și al companiilor din România.
„Chiar și în contextul confirmării parțiale a riscurilor menționate în raportul anterior legat de criza de sănătate publică, principalul factor care influențează scenariul de bază rămâne de natură medicală. Acesta se referă atât la evoluția răspândirii virusului, cât și la momentul în care un vaccin va fi disponibil pe scară largă. Specificitatea acestei crize complică semnificativ formularea unor scenarii de risc, având în vedere interdependența dintre aspectele medicale și cele economice. Astfel, este dificil de estimat durata și severitatea crizei sanitare, precum și eficiența măsurilor de răspuns ale autorităților. Este foarte probabil ca unele țări să recupereze pierderile cauzate de criză într-un mod constant sau chiar accelerat, în timp ce altele ar putea întâmpina dificultăți. În cazul acestora din urmă, o nouă intensificare a problemelor de sănătate ar putea agrava vulnerabilitățile și dezechilibrele existente,” se arată în document.
### Stabilitatea Internă și Riscurile Fiscale
Referitor la stabilitate, BNR subliniază că, pe plan intern, politicile fiscale și cele de venituri rămân surse importante de incertitudine. Există riscuri specifice legate de un posibil volum crescut de cheltuieli bugetare, direct corelat cu durata crizei de sănătate publică.
„Orice întărire a măsurilor administrative de către autorități pentru gestionarea riscurilor medicale ar putea genera cheltuieli suplimentare, destinate sprijinirii agenților economici afectați de distanțarea socială, dar și pierderi de venituri bugetare, având în vedere contracția activității economice. În cazul României, impactul pe termen mediu al acestor măsuri, prin creșterea cheltuielilor bugetare și a deficitului, ar contracara necesitatea continuării ajustărilor fiscale, conform planului inițial de deficit excesiv,” se menționează în raport.
### Perspectivele Viitoare și Deficitul de Cont Curent
Privind viitorul, având în vedere prognoza deficitului de cont curent, BNR avertizează că lipsa unei corecții fiscale sau întârzierea acesteia ar putea menține vulnerabilitățile asociate cu deficitele gemene, afectând capacitatea economiei românești de a răspunde la șocuri adverse. Aceasta ar putea, de asemenea, să îngreuneze asigurarea fluxurilor necesare pentru finanțarea acestor deficite la costuri rezonabile.
