Bucureștiul montează 1.500 de senzori și 305 camere inteligente. Ce se întâmplă cu traficul
Primăria Capitalei a făcut un „pas important” în proiectul de semaforizare inteligentă, după ce Consiliul General a aprobat studiile de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici. Această primă etapă vizează modernizarea a 92 de intersecții și treceri de pietoni, la care se adaugă amenajarea unui centru de comandă pentru sistemul inteligent.
Prima etapă a proiectului. Cât costă și când se finalizează
Investiția inițială presupune instalarea a peste 300 de camere și 1.500 de senzori, alături de infrastructura necesară. Perioada de implementare estimată pentru această fază este de 14 luni, incluzând atât montarea, cât și punerea în funcțiune a sistemului. Dar ce înseamnă asta, concret, pentru șoferii bucureșteni?
„Studiile de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea primelor 92 de intersecții și treceri de pietoni și amenajarea centrului de comandă au fost votate, la propunerea primarului Ciprian Ciucu, în ședința de ieri a Consiliului General. Prima etapă a proiectului înseamnă modernizarea a 92 de intersecții și treceri de pietoni. Vom monta 305 camere și 1.500 de senzori, plus toată tehnologia necesară pentru buna funcționare a sistemului. Perioada de implementare este de 14 luni, inclusiv montarea și punerea în funcțiune.” – Postare pe pagina de Facebook a PMB
A două etapă a proiectului se concentrează pe amenajarea centrului de comandă, care va fi găzduit în clădirea Centrului Integrat Municipal pentru Situații de Urgență. Lucrările pentru acest centru sunt estimate la opt luni, o durată destul de consistentă, ?
Sistemul de inteligență artificială. Cum funcționează
Intersecțiile modernizate vor fi dotate cu senzori magnetometrici în asfalt și pe stâlpi, camere video cu funcții moderne și programe de inteligență artificială, automate de dirijare a circulației, plus butoane și dispozitive acustice pentru pietoni. Un sistem complex de inteligență artificială va sincroniza semafoarele, ajustând timpii de semaforizare pe baza numărului de mașini și luând decizii autonome în funcție de valorile de trafic. Iar, va prioritiza transportul în comun, pentru a asigura respectarea programului autobuzelor și troleibuzelor. Oare va funcționa la fel de bine și la orele de vârf?
Ulterior, proiectul va continua cu modernizarea a încă 185 de intersecții, iar în ultima fază vor fi modernizate alte 270 de intersecții și treceri de pietoni. Municipalitatea anticipează că acest proiect va contribui la fluidizarea traficului, la reducerea poluării și la îmbunătățirea transportului în comun. Cert e că promisiunile sunt mari, dar realitatea din trafic e adesea alta.
Avertisment din Olanda. De ce a renunțat Amsterdamul
Numai că, pe baza datelor furnizate de Adevarul, există un precedent european care ar trebui să ne pună pe gânduri. Amsterdam, capitala Olandei, a abandonat planurile pentru semafoare inteligente. De ce? Pe fondul temerilor legate de confidențialitate și de încălcarea intimității cetățenilor, așa cum a relatat The Times.
Semafoarele din Amsterdam au fost concepute pentru a urmări vehiculele folosind GPS și aplicații de hărți de pe telefoanele mobile, cu scopul de a monitoriza utilizarea drumului și de a preveni blocajele. Totuși, Autoritatea Olandeză pentru Protecția Datelor (DPA) și-a exprimat îngrijorarea majoră cu privire la colectarea datelor cu caracter personal și la modul în care acestea ar fi utilizate. Este o dilemă importantă: eficiență versus intimitate, o discuție care, probabil, va ajunge și la București.
