Bulgaria se îndreaptă către un nou scrutin legislativ, al optulea din ultimii patru ani, ca urmare a eșecului partidelor de a forma o majoritate guvernamentală. Președintele Rumen Radev a anunțat vineri că va convoca alegeri anticipate, decizia fiind luată după refuzurile succesive ale partidelor de a prelua mandatul pentru formarea cabinetului, conform Reuters, citat de Digi24.
Eșecul formării unui nou Guvern
Criza politică de la Sofia s-a adâncit după eșuarea celor trei încercări de formare a unui guvern, așa cum prevede Constituția. Procesul a fost inițiat de demisia administrației anterioare. Coaliția GERB-SDS și reformiștii din PP-DB, primele două partide care au primit mandatul de la președintele Radev, au respins pe rând propunerea de a încerca formarea unei coaliții. Seria refuzurilor a continuat vineri, cu a treia forță politică.
Alianța pentru Drepturi și Libertăți a primit ultima șansă de a evita alegerile anticipate, dar a refuzat la rândul său mandatul încredințat de președinte. Odată cu eșecul celei de-a treia tentative din această săptămână, procedura constituțională a fost epuizată, deschizând calea dizolvării Parlamentului și organizării unui nou scrutin.
Anunțul oficial al președintelui Radev
În urma celui de-al treilea refuz, președintele Rumen Radev a anunțat public decizia de a convoca alegerile. „Mergem la alegeri”, a declarat Radev, subliniind blocajul politic al țării. Situația este complicată de un parlament extrem de fragmentat, unde niciun partid nu deține suficiente locuri pentru a forma singur o majoritate stabilă. Această fragmentare a fost o cauză principală a instabilității politice recurente.
Conform procedurilor legale, președintele Radev urmează să numească un cabinet interimar. Acest guvern tehnic va avea sarcina de a administra țara și de a organiza scrutinul. Ulterior, șeful statului va stabili data exactă la care cetățenii bulgari vor fi chemați din nou la urne.
Cauzele crizei: demisia guvernului precedent
Actuala criză politică a fost declanșată luna trecută de demisia coaliției conduse de prim-ministrul Rosen Jeliazkov. Guvernul său, susținut de cel mai mare grup parlamentar, GERB-SDS, a căzut în urma unor proteste de stradă de amploare. Cetățenii au manifestat timp de mai multe săptămâni împotriva corupției endemice a statului, o problemă sistemică în Bulgaria. Un alt motiv de nemulțumire a fost un nou proiect de buget care prevedea majorarea unor taxe, măsură considerată inoportună de o mare parte a populației.
Demisia cabinetului Jeliazkov a avut loc într-un moment delicat pentru Bulgaria, cu puțin timp înainte de data planificată pentru aderarea la zona euro, stabilită pentru 1 ianuarie. Evenimentul a accentuat instabilitatea și a ridicat semne de întrebare privind capacitatea clasei politice de a gestiona obiectivele strategice naționale.
Consecințele instabilității politice pentru Bulgaria
Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, se confruntă cu provocări majore ce necesită o guvernare stabilă și eficientă. Instabilitatea politică prelungită afectează direct dezvoltarea economică și socială. O prioritate urgentă este accelerarea absorbției fondurilor europene, esențiale pentru modernizarea infrastructurii precare a țării. Fără un guvern cu puteri depline, acest proces riscă să fie încetinit.
Lipsa de predictibilitate politică dăunează și climatului investițional, descurajând potențialii investitori străini necesari pentru creșterea economică. Eradicarea corupției sistemice rămâne o provocare fundamentală, iar un guvern interimar, cu puteri limitate, nu poate implementa reformele profunde necesare în acest domeniu.
