Câciu: „România are 0 euro din PNRR în conturi”. Plățile se fac din împrumuturi cu 7% dobândă

Avertisment dur de la un fost ministru al Proiectelor Europene. Adrian Câciu, actual deputat PSD, susține că România a rămas fără banii din PNRR pe care îi avea disponibili și a ajuns în situația de a se împrumuta pentru a acoperi plățile curente, relatează Știrile ProTV.

Potrivit acestuia, orice plată pentru proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență se face acum din fonduri naționale, pentru care statul contractează credite cu o dobândă de 7%. Conform informațiilor prezentate de Știrile ProTV, situația ar fi cauzată de faptul că România nu a mai încasat fonduri PNRR de la Comisia Europeană de mai mult timp, deși ar avea de primit peste 3 miliarde de euro.

„România a terminat banii din PNRR”

Într-un mesaj public, Adrian Câciu a detaliat situația critică în care s-ar afla execuția PNRR. „România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi. Are 0 euro în conturi. Iar asta este grav!”, a transmis fostul ministru.

Acesta a explicat și consecințele imediate. „Orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, bani pentru care se împrumută de pe piață cu 7% dobândă”, a adăugat el. Motivul invocat este un blocaj la nivelul Comisiei Europene: „Asta pentru ca, din iunie 2025 până acum, România nu a tras nici un eurocent din PNRR de la Comisia Europeană. Deși are de primit 3,1 miliarde euro.”

Bilanțul sumelor: 11 miliarde cheltuite, 3,1 miliarde blocate

Fostul oficial a prezentat și un bilanț al fondurilor. Până acum, România a primit 10,5 miliarde de euro, sumă ce include prefinanțări și tranșele din cererile de plată 1, 2, parțial 3 și componenta RepowerEU. În același timp, cheltuielile efectuate pe facturile din proiectele PNRR se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro.

Problema, subliniază Câciu, este că România are de încasat 3,1 miliarde de euro de la Comisia Europeană, bani care întârzie să apară. Suma este compusă din 840 de milioane de euro din Cererea de Plată 3 și 2,3 miliarde de euro din Cererea de Plată 4. „Cu privire la cei 840 milioane de euro termenul de validare era 28 de noiembrie, iar termenul de încasare ar fi trebuit sa fie 28 ianuarie. Au trecut ambele”, a precizat deputatul. Situația este incertă și pentru următoarea tranșă: „Cu privire la cei 2,3 miliarde euro, aferenți cererii de plata 4, ieri a expirat termenul validarii de către Comisie. Personal, am dubii ca CP4 va fi validata mai devreme de mai 2026.”

Întrebări pentru Guvern și riscuri pentru țară

Adrian Câciu critică lipsa de transparență a actualului ministru al Fondurilor Europene. „De ce nu se prezintă public și asumat situația si auzim doar de laude privind «explozia absorbției pe PNRR»? Care «explozie»? Cea făcută pe banii pe care deja îi avea România în conturi?”, întreabă retoric fostul ministru.

Acesta îi cere actualului ministru să explice public „de ce a pierdut 7 miliarde euro din PNRR?”, „de ce nu a încasat cei 840 milioane euro din CP3?” și „ce se întâmplă cu cei 2,3 mld euro din CP4?”. Câciu avertizează asupra riscurilor generate de această situație, menționând „un «gol de casă» cu riscuri care se translatează inclusiv în rezerve și curs valutar”. Mesajul său se încheie ferm: „Care este planul de actiune? Că marketing știu toti. Banii, unde sunt banii?”

Viziunea Guvernului: 20 de miliarde de euro în 2026

În contrast cu avertismentele lui Câciu, actualul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat la finalul lunii ianuarie o perspectivă optimistă. Acesta a declarat că bugetul de stat pentru anul 2026 se va baza pe fonduri europene în valoare totală de 20 de miliarde de euro.

Conform ministrului, suma va proveni din mai multe surse. „Ambiţia în anul 2026 este să ajungem la o sumă care per total este de 20 de miliarde de euro, din care agricultura şi cu SAFE-ul vor avea vreo 5 şi restul, 15, sunt PNRR – 10 (miliarde de euro – n.r.), coeziune – 5”, a explicat Dragoș Pîslaru, care a subliniat că mare parte din acești bani sunt granturi.