Care a fost situaţia învăţământului românesc în anul pandemic 2020

59

În anul 2020, învăţământul românesc a trebuit să facă faţă, unei mari provocări, determinate de pandemia de COVID-19, şcoala fiind nevoită să se adapteze noii realităţi. Cadrele didactice au fost puse în situaţia de a experimenta o altă formulă de predare şi evaluare, iar elevii au trecut din bănci şcolilor în online.

Programa pentru clasele terminale, care au susţinut în vară examenele naţionale, a fost simplificată, iar modalitatea de a încheia mediile la clasă a fost modificată, fiind eliminate tezele. Au fost suspendate olimpiadele şi concursurile şcolare, iar Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul au fost susţinute cu respectarea unor măsuri stricte de protecţie sanitară. Totodată, au fost organizate sesiuni speciale ale examenelor naţionale.

Pentru prima dată, anul acesta, rezultatele elevilor s-au publicat prin anonimizarea numelui şi a prenumelui, pe baza unui cod unic comunicat fiecărui candidat.

În acest an au lipsit serbările de sfârşit de an sau ceremoniile de începere a şcolii în septembrie, dar şi mediul universitar s-a adaptat la pandemie, prin susţinerea examenelor online.

Astfel, în data de 24 februarie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a luat măsura de a limita sau suspenda toate activităţile care presupuneau deplasări în străinătate, precum şi organizarea oricăror manifestări colective şcolare sau extraşcolare care implicau un număr mare de participanţi. Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu ambasade şi consulate, a reuşit să readucă în ţară, de urgenţă, pe cei care erau plecaţi în deplasări la studii de scurtă şi lungă durată, în cadrul programelor de mobilităţi.

Programele de formare continuă acreditate pentru forma de organizare de tip faţă-în-faţă, aflate în desfăşurare la data suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat/particular, au fost reorganizate şi s-au desfăşurat în mediul online. Luna iunie a marcat o premieră în procesul de formare, când 199 de grupe de cadre didactice din toate regiunile ţării – dintre care 84 din învăţământul primar şi 115 din învăţământul gimnazial – au început cursurile de formare continuă acreditate, nivel II, în cadrul CRED. Premiera a constituit-o faptul că toate aceste grupe, mai exact peste 4.500 de cadre didactice, au participat exclusiv online la cursurile CRED, după cum preciza MEC.

Iar de la mijlocul lunii martie, când a fost decretată starea de urgenţă pe teritoriul României, elevii nu au mai intrat în sălile de clasă, toate cursurile trimestrului al II-lea desfăşurându-se, pentru prima oară, online.

Dar, pentru elevii din anii terminali – clasa a VIII-a şi clasa a XII-a/ a XIII-a – au fost organizate zilnic cursuri televizate, printr-un parteneriat între Ministerul Educaţiei şi Televiziunea naţională. Lor le-au fost puse la dispoziţie materiale pentru pregătirea online şi teste de examen. S-au realizat şi difuzat peste 400 de lecţii de pregătire la 12 discipline de examen, lecţii realizate atât în limba română, cât şi în limba maghiară. La realizarea acestui proiect au participat 120 de profesori voluntari.

La începutul lunii iunie, în timpul stării de alertă, în şcoli s-au putut organiza cursuri de pregătire pentru materiile de examen, dar cu respectarea unor măsuri stricte de siguranţă – măşti, distanţă între bănci, culoare unice de intrare şi ieşire în/ din unităţile de învăţământ, dezinfectanţi.

Pentru prima dată, s-au organizat etape speciale ale examenelor naţionale, ce s-au adresat doar absolvenţilor care au avut temperatura peste maximul admis (37,7 grade Celsius), au fost în izolare, carantină, aveau afecţiuni cronice sau au fost spitalizaţi/ internaţi în prima etapă a examenelor naţionale, pentru diverse afecţiuni.

Astfel, la Evaluarea Naţională, 76,20% dintre candidaţii prezenţi (inclusiv etapa specială) au obţinut medii mai mari sau egale cu 5. Dintre cei 160.663 de candidaţi prezenţi la Evaluarea Naţională (inclusiv etapa specială), 122.357 de candidaţi (în creştere, raportat la cei 122.252 de candidaţi din etapa iniţială) au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, adică 76,20%. Dintre aceştia, 892 au încheiat examenul cu media generală 10, anunţa în iulie MEC. Rata de participare a fost de 93,10% – 160.663 de candidaţi prezenţi, dintr-un total de 172.543 de elevi înscrişi. Şapte candidaţi au fost eliminaţi din cauza unor tentative de fraudă (toţi în sesiunea iniţială), lucrările acestora fiind notate cu 1.

De pe 29 iunie, s-a desfăşurat sesiunea specială a Evaluării Naţionale, aceasta fiind o premieră. Peste 200 de absolvenţi ai clasei a VIII-a au susţinut examenul în această etapă, în 60 de centre din 37 de judeţe.

Şi pentru absolvenţii de liceu s-au organizat două sesiuni, dar şi o etapă specială.

Totodată, la etapa specială a examenului de Bacalaureat, care a început în 6 iulie, s-au înscris 141 de absolvenţi ai clasei a XII-a. Potrivit MEC, rata finală de promovare – absolvenţi din promoţia curentă şi din promoţiile anterioare, înregistrată la sesiunea iunie – iulie a examenului naţional de Bacalaureat, după soluţionarea contestaţiilor depuse în etapa specială (6 – 12 iulie), a fost de 64,5% (95.470 de candidaţi). Pentru promoţia curentă, rata de promovare a fost de 72,9% (87.951 de candidaţi), iar pentru promoţiile anterioare de 27,6% (7.519 candidaţi). 307 candidaţi au încheiat examenul cu media generală 10 (zece).

A doua sesiune a examenului naţional de Bacalaureat a avut loc în perioada 24 august – 5 septembrie. Rata finală de promovare, după soluţionarea contestaţiilor, a fost de 34,1%, în creştere cu aproape un procent în raport cu sesiunea august – septembrie 2019 (33,4%). Un candidat a încheiat examenul cu media generală zece – pentru sesiunea de toamnă a Bacalaureatului, acest rezultat a reprezentat o premieră. Candidatul făcea parte din promoţia curentă. Din cauza unor fraude sau tentative de fraudă au fost eliminaţi 169 de candidaţi.

Iar ca măsură de limitare a riscurilor de infecţie cu noul coronavirus, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal şi probele de evaluare a competenţelor digitale s-au echivalat/ recunoscut în baza mediilor obţinute sau a certificărilor echivalente, fără să fie nevoie ca elevii să susţină probe în faţa comisiilor de examen.

Pentru admiterea la liceele vocaţionale, la şcolile profesionale şi cele în sistem dual, probele de competenţă şi de aptitudini au fost înlocuite cu echivalări de note din gimnaziu, prezentarea unor portofolii sau susţinerea unor probe, interviuri online.

În contextul parteneriatului dintre Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, s-au acordat, pentru prima dată, locuri distincte la admiterea în licee pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, proveniţi din şcolile gimnaziale speciale şi de masă.

În anul pandemic 2020, concursul de titularizare în învăţământ a fost amânat din 15 în 29 iulie, organizându-se cu respectarea măsurilor de protecţie.

Prin derogare de la prevederile legii, pentru sesiunea 2020, s-a revizuit numărul de inspecţii la clasă necesare pentru evoluţia în carieră prin gradele didactice I şi II, iar pentru susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice s-a avut în vedere şi susţinerea în modul online, în faţa comisiei.

Pentru anul şcolar 2019 – 2020, cadrelor didactice care au susţinut examenul pentru definitivare în învăţământ li s-a recunoscut nota obţinută la ultima inspecţie la clasă, susţinută în calitate de cadru didactic calificat. Examenul de definitivat s-a organizat la data de 22 iulie.

La data de 14 septembrie, începe noul an şcolar, în condiţii de pandemie, fără ceremonii oficiale.

Ministerul Educaţiei a elaborat ghiduri metodologice pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor în cadrul unităţilor de învăţământ, existând şi 3 scenarii în care se putea învăţa. În debutul anului şcolar, 12.423 de unităţi de învăţământ au ales să funcţioneze în scenariul verde, 4.915 – în scenariul galben şi 263 – în scenariul roşu. Bucureştiul a funcţionat în sistem hibrid. În timp, numărul unităţilor de învăţământ şi scenariul de funcţionare a acestora s-au modificat, în funcţie de rata îmbolnăvirilor de COVID-19. Autorităţile au făcut demersuri pentru a dota şcolile cu tablete şi internet, în mediul rural existând probleme legate de accesul copiilor la educaţie.

O problemă a fost şi pensionarea mai multor cadre didactice. Pe 13 septembrie, ministrul Educaţiei, Monica Anisie, anunţa că 106 cadre didactice sunt spitalizate în urma infecţiei cu SARS-CoV-2, 91 au intrat în concediu medical, 293 de cadre didactice aflate în carantină doreau să îşi desfăşoare activitatea în sistem online şi 147 îşi depuseseră dosarele pentru pensionare, începând cu data de 1 septembrie.

Criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile/ instituţiile de învăţământ au stabilit unul dintre cele 3 scenarii de funcţionare a fost rata incidenţei cumulate, adică numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.

Scenariul 1 (0 – 1 cazuri) prevedea participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie; scenariul 2 (1 – 3 cazuri) – participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie şi revenirea parţială (prin rotaţie de 1 – 2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie; scenariul 3 (3 – 50 de cazuri) – participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi/ lecţii online.

Educaţia trebuie să continue în orice situaţie – a fost mesajul ministrului Monica Anisie, la începutul anului şcolar 2020 – 2021.

„Trebuie să recunoaştem că, în atâţia ani de zile, deşi am avut suspendate cursurile şi câte trei săptămâni, (…) din cauza viscolului, gripei, educaţia nu continua şi copiii rămâneau acasă izolaţi, fără să îşi continue învăţarea. Acum am arătat că se poate – prin suspendarea cursurilor am continuat învăţarea în sistem online. Sigur trebuie să ne perfecţionăm, dar eu spun că, începând cu acest an şcolar, lucrurile vor arăta cu totul altfel decât au fost în perioada suspendării cursurilor în starea de urgenţă. (…) Oricare ar fi situaţia epidemiologică, noi trebuie să ne concentrăm pe învăţare. Educaţia trebuie să continue în orice situaţie”, a transmis Anisie, care a ales să îşi continue munca la catedră şi în acest an şcolar.

Din 9 noiembrie însă toate unităţile de învăţământ din ţară au trecut la sistemul online, odată cu deteriorarea situaţiei epidemiologice. Activităţile didactice care impuneau prezenţa fizică în unităţile de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi a preşcolarilor şi elevilor s-au suspendat începând cu data de 9 noiembrie, iniţial pentru 30 de zile, perioadă care s-a prelungit până la sfârşitul anului.

În acest contex pandemic, mediul universitar s-a văzut nevoit să se adapteze la condiţiile din pandemie. Studenţii au putut susţine examenele online. Şi probele de evaluare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate şi de prezentare şi susţinere a lucrării de licenţă/ disertaţie s-au desfăşurat online, în timp real, în faţa comisiei de examen, prin intermediul unei platforme care a permis dialogul şi înregistrarea de conţinut audio-video.

Măsurile specifice (inclusiv sesiuni de examene online, finalizare de studii online, admitere online etc.) au fost adoptate şi implementate de fiecare instituţie de învăţământ superior, fiind elaborate metodologii proprii de organizare a examenelor de admitere, respectiv de finalizare a studiilor universitare.

În plus, Ministerul Educaţiei a permis universităţilor româneşti accesul la Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România pentru a facilita procesul de admitere în sistem online în instituţiile de învăţământ superior, având acces la informaţii oficiale privind parcursul educaţional al elevilor.

În baza autonomiei universitare, cu asumarea răspunderii publice, fiecare instituţie de învăţământ superior şi-a stabilit condiţiile specifice de organizare a examenelor (modalităţile de susţinere), inclusiv calendarul de desfăşurare a acestora.

Cât priveşte examenele de admitere la instituţiile de învăţământ superior, universităţile din domeniul ştiinţelor medicale au organizat în mod fizic (on site) admiterea la studii universitare de licenţă, cu participarea unui număr total de peste 11.000 de candidaţi.

Pe 26 octombrie, ministrul Monica Anisie a semnat un ordin prin care a retras acreditarea Şcolii doctorale de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti – „Drept” şi „Ordine Publică şi Siguranţă Naţională” -, în urma raportului Consiliului de Etică şi de Management Universitar. Academia de Poliţie va putea relua activitatea de evaluare în vederea autorizării şcolilor doctorale după 5 ani. Pentru a se asigura protecţia studenţilor aflaţi la studii universitare de doctorat, aceştia vor fi şcolarizaţi, conform legii, până la finalizarea studiilor, preciza MEC.

Măsurile au fost luate în contextul nenumăratelor sesizări înregistrate la Ministerul Educaţiei pe tema calităţii actului educaţional existent la nivelul Academiei. Totodată, s-a ţinut cont şi de raportul Corpului de control al Ministerului Afacerilor Interne, care a relevat deficienţe majore în urma evaluării stadiului activităţilor de verificare a originalităţii tezelor de doctorat şi respectarea standardelor de calitate şi etică profesională în această instituţie de învăţământ superior, menţiona MEC.

Totodată, ministrul Monica Anisie anunţa că a solicitat să fie evaluate toate tezele de doctorat care au fost realizate la această instituţie. „Vorbim de acele peste 800 de teze de doctorat (…) să fie verificate pentru a vedea dacă sunt sau nu plagiate”, mai spunea Anisie.

Redeschiderea şcolilor şi accesul copiilor la educaţia online au constituit subiecte viu disputate de reprezentanţii partidelor aflaţi în campania pentru parlamentare. Partidele aflate în opoziţie au cerut ca elevii să revină în bănci, în timp ce guvernanţii au susţinut că nu sunt asigurate condiţiile din punct de vedere epidemiologic pentru revenirea la învăţământul clasic.

La începutul lunii octombrie, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, anunţa că, de la începutul pandemiei, în jur de 3.200 de copii cu vârste cuprinse între 0 – 9 ani şi aproximativ 5.200 cu vârste între 10 – 19 ani au fost diagnosticaţi cu COVID-19.

”Recomandările sunt să meargă elevii la şcoală atunci când pot fi asigurate măsurile care îi ţin în siguranţă, deci atunci când este posibil să meargă în condiţii de siguranţă. În condiţiile în care la noi în ţară rata de infectare este foarte mare, aceste condiţii nu pot fi nici create, nici garantate şi, pentru a proteja şi copiii şi familiile lor, din păcate, este necesar să se facă învăţământ online”, sublinia, pe 29 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis.

Însă sfârşitul anului 2020 găseşte la cârma Ministerului Educaţiei un nou ministru.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata