Care este legătura dintre schimbările climatice și sănătatea mintală, numită Ecoanxietatea?
În plan global, mii de persoane caută deja tratament pentru traume psihologice cauzate de incendii și alte dezastre naturale, care vor deveni tot mai frecvente și mai grave.
Cu toate acestea, dincolo de aceste efecte indirecte ale încălzirii globale, creșterea temperaturilor are un impact direct asupra funcției neurotransmițătorilor și a echilibrării temperaturii corpului uman. Un impact serios mai cu seamă asupra pacienților psihiatrici.
Se știe deja de multa vreme că o serie de afecțiuni psihiatrice fluctuează în funcție de anotimp. De exemplu, creșterile sezoniere ale temperaturii ambiante sunt legate de creșterea numărului de vizite la camera de urgență pentru depresie, tulburare bipolară, bulimie și tulburare de stres posttraumatic (PTSD).
Concret, zilele mai călduroase sunt corelate cu rate mai mari de violență, iar sinuciderile sunt mai frecvente în perioadele de temperatură și lumină solară ridicate.
Aceste tendințe se datorează, în parte, variațiilor sezoniere ale nivelurilor de serotonină din creier, care sunt afectate de temperatură și lumină. Principalul metabolit al serotoninei din lichidul cefalorahidian (5-HIAA) scade atunci când temperaturile zilnice cresc.
Acest lucru se datorează faptului că serotonina joacă un rol important în menținerea homeostaziei temperaturii organismului. În timp ce creșterile acute ale temperaturii ambientale scad, nivelurile de serotonină din creier revin încet la nivelul de bază după zilele de expunere continuă la temperaturi mai ridicate. Acest fenomen se numește aclimatizare.
Efecte și evoluție
În medie, țările mai apropiate de ecuator au rate mai mici de sinucidere în comparație cu țările aflate la latitudini mai mari. Organizația Mondială a Sănătății a constatat că multe țări cu temperaturi medii mai ridicate au o prevalență mai scăzută a tulburărilor psihiatrice.
În Statele Unite, prevalența multor tulburări psihiatrice este mai scăzută în ținuturile care sunt în medie mai calde.
Incidența maximă a depresiei și a sinuciderii nu apare, în general, în timpul celor mai ridicate temperaturi din mijlocul verii. Ci mai degrabă în perioadele în care soarele și temperatura cresc cel mai rapid (adică primăvara).
Încălzire globală ne scoate din minți
Prin urmare, impactul încălzirii globale asupra serotoninei și a prevalenței multor tulburări psihiatrice va fi probabil complex. Și se va schimba odată cu modificările acute și cronice ale climei.
Mai rău, impactul creșterii temperaturilor asupra efectelor secundare ale medicamentelor psihotrope este mai clar negativ.
Spre exemplu, pacienții psihiatrici au un risc de trei ori mai mare de mortalitate în timpul valurilor de căldură.
Studiile din anii 1950, arată că pacienții cu probleme mintale prezentau un risc crescut de deces datorat căldurii. În comparație cu populația generală, desigur.
Luate împreună, pacienții psihiatrici prezintă un risc mai mare de decese pe măsură ce încălzirea globală avansează.
În timpul discursului său la Conferința GLACIER 2015 din Anchorage, Alaska, președintele Barak Obama spunea. „Schimbările climatice nu mai sunt o problemă îndepărtată. Se întâmplă aici. Se întâmplă acum”.
Același lucru se poate spune și despre efectele crizei climatice asupra sănătății mintale. Psihiatrii trebuie să fie conștienți de impactul pe care temperaturile în creștere îl au asupra bunăstării celor cu risc.
Sursa – www.capital.ro
