Marile bănci de pe Wall Street, inclusiv Deutsche Bank și Goldman Sachs, estimează că dolarul american va continua să se deprecieze pe parcursul anului 2026. Rezerva Federală a SUA urmează să reducă dobânzile, ceea ce va influența valoarea dolarului. După o perioadă de stabilizare în a doua jumătate a anului 2025, este previzibilă o slăbire a monedei americane.
În prima jumătate a anului 2025, dolarul a înregistrat o scădere semnificativă de aproximativ 10,7% comparativ cu principalele valute. Această prăbușire se leagă de politicile comerciale ale fostului președinte Donald Trump, care au avut un impact negativ pe piețele globale.
Cauzele slăbirii dolarului
Deutsche Bank preconizează că dolarul va scădea cu aproximativ 6% până la sfârșitul lui 2026, în condiții de ponderare comercială. Strategii valutari George Saravelos și Tim Baker consideră că, deși efectul politicilor lui Trump s-a diminuat, alți factori fundamentali continuă să sugereze o depreciere. Printre aceștia se numără evaluarea exagerată a dolarului și dinamica deficitului de cont curent al SUA.
Goldman Sachs, prin vocea lui Kamakshya Trivedi, sugerează că incertitudinea provocată de politicile americane recente va influența negativ dolarul. Printre efectele anticipate se numără impactul asupra creșterii economice și profiturilor companiilor.
Impactul deciziilor Fed
Rezerva Federală a anunțat recent o nouă reducere a dobânzilor, coborând rata de referință la un interval de 3,5%-3,75%. Această decizie reflectă diviziunile interne dintre membrii Comitetului Federal pentru Piețe Deschise (FOMC).
Președintele Jerome Powell a subliniat că banca centrală este pregătită să aștepte mai multă claritate privind piața muncii și inflația, semnalând doar o singură reducere suplimentară plănuită până în 2026.
Analizele ING Bank anticipează reduceri suplimentare ale dobânzilor, ducând rata de politică monetară la niveluri neutre. Acest context ar putea duce la scăderea costurilor de hedging pentru dolar, ceea ce ar stimula investitorii instituționali să își crească ratele de acoperire pe obligațiunile americane.
Tendințele pieței și efectele globale
Declinul dolarului în anul 2025 a fost cel mai sever din ultimele jumătate de secol. Economistul Kenneth Rogoff explică această scădere prin politicile comerciale agresive adoptate de Donald Trump care au creat incertitudine și au subminat încrederea în stabilitatea investițiilor americane.
Pentru investitorii care dețin active denominate în dolari, această depreciere prezintă riscuri semnificative. Investitorii europeni, care controlează o mare parte din obligațiunile și acțiunile americane, sunt afectați de scăderea valorii dolarului. Morgan Stanley prognozează o continuă scădere a dolarului, așteptând ca moneda americană să piardă încă 10% din valoarea sa până la sfârșitul lui 2026.
Factori care ar putea schimba direcția
Există analiști care nu sunt de acord cu previziunile negative pentru dolar. Aceștia sugerează că o inflație persistentă ar putea determina Fed să încetinească ritmul reducerilor dobânzii, ceea ce ar putea sprijini dolarul. Evenimente economice globale neașteptate ar putea, de asemenea, să susțină temporar cererea pentru active sigure, cum ar fi dolarul american.
Începutul anului 2026 ar putea aduce o perioadă de volatilitate, datorită potențialelor schimbări la conducerea Fed. Mandatul lui Jerome Powell expiră în mai 2026, iar un nou președinte ar putea implementa politici care să influențeze dinamica dolarului.
Impactul asupra economiei românești și zonei euro
Pentru economia românească, un dolar mai slab ar putea reduce presiunea asupra cursului leu-dolar și ar scădea costurile importurilor de produse denominate în dolari.
De asemenea, un euro mai puternic față de dolar ar putea afecta relațiile comerciale și economia în ansamblu. Banca Centrală Europeană a stabilit ca prognoză un curs de 1,22 dolari pentru un euro până la sfârșitul anului 2026, ceea ce ar putea influența indirect economia românească și comunitaea europeană în general.
Investitorii ar trebui să ia în considerare riscurile de schimb valutar în planificarea financiară viitoare.
