Care sunt cele patru firme fantomă investigate de ANAF?
Platforma Recorder a identificat companii fictive cu venituri de aproape un miliard de euro, în timp ce ANAF anchetează încă un caz similar anunțat anterior de Ziarul Financiar.
Care este scopul investigației ANAF?
În timp ce ANAF continuă investigațiile asupra celei mai mari firme fantomă semnalate de Ziarul Financiar și Recorder, platforma Recorder a descoperit alte patru companii fictive. Acestea au declarat venituri totale de aproape un miliard de euro, arată informațiile obținute din surse oficiale și verificabile.
Astfel, ANAF a confirmat că analizează primul caz raportat. Însă, în privința celorlalte patru firme, instituția nu a oferit detalii clare despre stadiul verificărilor. Surse apropiate autorității declară că „procedurile sunt în desfășurare”, fără a preciza un termen pentru finalizarea investigațiilor.
- Venituri fictive totale declarate: 980 de milioane euro
- Patru companii identificate în domenii diferite
- Niciun angajat înregistrat la sediile menționate
Care este modul de funcționare al firmelor fantomă?
În cadrul datelor publicate de Recorder, aceste companii folosesc adrese false, încheie contracte de servicii între ele și emit facturi fără să existe tranzacții reale. De exemplu, o firmă de consultanță din București a raportat venituri de 200 de milioane de euro în anul 2022, dar nu are niciun angajat sau echipament înregistrat.
Expertul fiscal Dragoș Neacșu explică: „Aceste scheme se bazează pe lacune legislative. Ele creează un circuit închis de facturi între entități conectate, fără a produce bunuri sau servicii reale.” În ceea ce privește măsurile autorităților, ANAF poate aplica amenzi de până la 10% din suma sustrasă, însă procesele durează, în medie, doi ani.
Prevederile legale în vigoare
Codul Fiscal prevede că orice tranzacție trebuie să aibă un fundament real. Articolul 17 menționează că „facturile sau alte documente cu caracter de probă trebuie să corespundă operațiunilor efectuate”. Totuși, aplicarea acestor prevederi rămâne dificilă, după cum reiese și din anchetele parlamentare realizate în 2023.
Impactul asupra sistemului fiscal
Aceste cazuri sunt importante deoarece pierderile la bugetul de stat ar putea depăși anual 150 de milioane de euro doar din activitatea celor patru companii, precizează estimările specialiștilor. Ministrul Finanțelor a anunțat că va propune măsuri pentru digitalizarea controalelor, însă proiectul de lege nu a fost încă depus.
Recorder a solicitat un punct de vedere oficial din partea ANAF. Instituția a transmis că „nu poate comenta cazuri individuale în curs de analiză”, dar a recunoscut că lucrează la un sistem automat de identificare a tranzacțiilor suspecte. Nu există însă un termen clar pentru implementarea acestui sistem.
În acest context, Asociația Contribuabililor Români solicită audieri urgente în Parlament. „Dacă ANAF nu poate gestiona nici măcar cazurile medii, cum vor face față fraudei organizate?”, se întreabă președintele organizației, Mihai Popa.
Ce urmează pentru această anchetă+
Specialiștii estimează două posibile evoluții: o presiune publică tot mai mare pentru reforme sau o încetinire a anchetelor din cauza resurselor limitate ale instituțiilor. Cert este că fenomenul firmelor fantomă rămâne o provocare pentru transparența administrației fiscale din România.
Problema firmelor fantomă ridică tot mai multe întrebări despre eficiența controalelor fiscale și despre modul în care autoritățile vor reuși să limiteze acest fenomen în viitorul apropiat.
Rămâne de văzut dacă măsurile anunțate vor aduce schimbări reale în sistem.
