Care sunt cele trei tranşe din cele 4 miliarde de euro obţinuţi de România prin obligațiuni externe?
Ţara noastră a obținut o sumă importantă pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru răscumpărarea anticipată a unor obligațiuni scadente în 2026.
Cum s-a desfăşurat tranzacția de 4 miliarde de euro?
La începutul lunii octombrie, România a încheiat cea de-a patra emisiune de obligațiuni în valută din acest an, atrăgând 4 miliarde de euro. Acești bani vor fi folosiți pentru a acoperi deficitul bugetar, care a fost recent majorat, dar și pentru a răscumpăra obligațiuni care ajung la scadență în 2026, arată datele Bloomberg citate de Ziarul Financiar.
Concret, emisiunea a fost împărțită în trei tranșe: 2 miliarde de euro cu scadență la 7 ani, 1 miliard de euro la 12 ani și 1 miliard de euro la 20 de ani. Costurile de împrumut au fost inițial estimate mai ridicate, însă cererea mare a permis reducerea acestora.
- 7 ani: costul a scăzut la midswap plus 295 puncte de bază, față de 355 puncte de bază în martie.
- 12 ani: midswap plus 345 puncte de bază.
- 20 de ani: midswap plus 370 puncte de bază.
În contextul comparativ, aceste condiții au făcut ca împrumutul să fie mai avantajos pentru România comparativ cu emisiunile anterioare, când contextul politic a dus la costuri mai mari.
Motivele pentru care statul a apelat la această emisiune
Deficitul bugetar estimat pentru 2024 a fost revizuit la 159 miliarde de lei, echivalentul a 32 miliarde de euro, cu 25 miliarde de lei peste estimarea inițială. Această majorare a impus necesitatea unor noi surse de finanțare.
Însă, nu doar deficitul a stat la baza acestei decizii.
Guvernul a invitat deținătorii a trei obligațiuni în valută cu scadență în 2026, în valoare de 1,3 miliarde euro, 1,8 miliarde euro și 1,15 miliarde euro, să le vândă anticipat către stat. Prin această măsură, autoritățile urmăresc să reducă presiunea financiară care ar putea apărea la scadență.
În acest an, România a mai atras 7 miliarde de euro și 5 miliarde de dolari prin emisiuni realizate în februarie, martie și iulie. Pentru cea mai recentă tranzacție, interesul investitorilor a fost foarte ridicat, comenzile însumând 17,5 miliarde de euro, de peste patru ori mai mult decât suma oferită.
Acest nivel ridicat de cerere a contribuit la reducerea costurilor de finanțare pentru statul român, comparativ cu începutul anului.
Care a fost reacția pieței și rolul băncilor implicate?
Băncile care au coordonat emisiunea, printre care JP Morgan, Citi, Erste Group, HSBC, ING și Raiffeisen Bank International, au remarcat interesul crescut al investitorilor. Unul dintre motivele principale a fost reducerea costurilor de împrumut față de nivelul anunțat inițial.
La deschiderea tranzacției, spreadurile erau estimate la midswap plus 340 puncte de bază pentru obligațiunile pe 7 ani, midswap plus 385 puncte de bază pentru cele pe 12 ani și midswap plus 415 puncte de bază pentru cele pe 20 de ani. Negocierile au dus la scăderi semnificative ale acestor marje.
De exemplu, rata midswap pentru tranșa pe 7 ani era de 2,51% la momentul lansării, ceea ce a permis României să obțină condiții mai avantajoase decât cele din martie, când contextul politic a generat costuri suplimentare.
Reducerea costurilor de împrumut va avea un impact pozitiv asupra bugetului pe termen mediu, facilitând gestionarea datoriei publice.
Care sunt estimările pentru economia României?
Fondurile atrase contribuie la menținerea stabilității financiare pe termen mediu, însă specialiștii avertizează că dependența de finanțare externă poate aduce riscuri suplimentare dacă condițiile de piață se schimbă.
Pe termen scurt, presiunea asupra finanțelor publice este redusă, deoarece răscumpărarea anticipată a obligațiunilor scadente în anul 2026 eliberează resurse pentru alte priorități. Noile emisiuni acoperă nevoile de finanțare până în anul 2044, oferind o perspectivă mai sigură pentru următorii ani.
România va trebui să continue să mențină încrederea investitorilor pentru a beneficia de condiții favorabile și pe viitor. Capacitatea de a gestiona eficient datoria publică va fi esențială pentru stabilitatea economică a țării.
Aşadar, aceste evoluții arată că România rămâne activă pe piețele internaționale și reușește să atragă sume importante chiar și într-un context economic dificil, ceea ce poate oferi o bază solidă pentru proiectele viitoare.
