S-a semnat acordul uriaș de 16 miliarde de euro. Pe ce cheltuie România banii pentru armată
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a confirmat joi semnarea celui de-al patrulea acord de împrumut din programul SAFE cu România. Este vorba despre o finanțare masivă, în valoare de 16,68 miliarde de euro, destinată achizițiilor urgente de tehnică militară și dezvoltării infrastructurii strategice.
We just signed the 4th #SAFE loan agreement – with Romania🇷🇴!
🇪🇺SAFE demonstrates our strong commitment to European security & the Eastern Flank in particular.
RecomandariContractul uriaș de 200 de milioane de euro semnat de Hidroelectrica. Ce se întâmplă la Retezat
While threats & instability continue, we resolutely move ahead to support EU militaries, industries and our citizens. pic.twitter.com/p29sy6niMK
— Andrius Kubilius (@KubiliusA) May 21, 2026
RecomandariAvertisment uriaș de la Guvern. Ce se întâmplă cu cele 15 miliarde de euro din PNRRCe înseamnă concret această sumă pentru securitatea regională? Dincolo de dotările propriu-zise, miza majoră este consolidarea Flancului Estic al NATO și crearea unui coridor logistic viabil către Republica Moldova. Iar marii jucători din industria de apărare europeană își împart deja o felie consistentă din acest buget istoric, gigantul german Rheinmetall asigurându-și contracte de peste 5,6 miliarde de euro.
Banii europeni și lista de cumpărături
Pe fondul deciziei Uniunii Europene de a pune la dispoziție 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărare, țara noastră a obținut a doua cea mai mare alocare din blocul comunitar, fiind devansată doar de Polonia. Acest lucru se înscrie într-o tendință de reînarmare accelerată observată încă de la începutul conflictului din Ucraina.
Potrivit datelor publicate recent de Antena3, planul de investiții trimis la Bruxelles include 15 programe majore de înzestrare. E drept că factura totală reflectă nevoile complexe ale unei armate care trebuie să recupereze decenii de subfinanțare.
RecomandariAproape 2 miliarde de euro au trecut prin România. Cine a adus sumele uriașeLista este lungă și extrem de costisitoare.
Documentul prevede achiziția de mașini de luptă ale infanteriei Lynx (2,598 miliarde de euro), elicoptere H225M Caracal (852 milioane de euro), nave de patrulare maritimă (836 milioane de euro) și transportoare blindate Piranha 5 (831,2 milioane de euro). Dar planul include și o componentă civil-militară, alocând aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier de interes național.
Mai mult, armata va cumpăra sisteme antiaeriene Skynex (476 milioane de euro) și Skyranger 35 (470 milioane de euro), radare GM200 de la Thales (258 milioane de euro) și sisteme antiaeriene IRIS-T printr-o achiziție comună cu Germania (547,83 milioane de euro). Pe listă se regăsesc și drone de tip loitering kamikaze, platforme de transport IVECO și sisteme Naval Strike Missile.
„Am semnat al 4-lea acord de împrumut SAFE, cu România. SAFE demonstrează angajamentul nostru ferm față de securitatea europeană și, în special, față de Flancul Estic. În timp ce amenințările și instabilitatea continuă, mergem hotărât mai departe pentru a sprijini armatele, industriile și cetățenii UE.” – Andrius Kubilius, Comisarul european pentru apărare
Conexiunea cu Moldova și blocajul politic de la București
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța strategică a acestor fonduri pentru regiunea Moldovei. Până la urmă, autostrăzile Pașcani, Suceava, Siret și Târgu Neamț, Iași, Ungheni au o profundă utilitate strategică, oferind predictibilitate a finanțării până în 2031.
„Prin SAFE, România nu investește doar în apărare și securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană.” – Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor
Și totuși, implementarea acestui program masiv se lovește de realitățile politicii interne. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a sesizat miercuri Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu ordonanța privind industria de apărare.
Liderul PSD acuză Executivul demis că a adăugat pe ultima sută de metri prevederi care nu au absolut nicio legătură cu securitatea națională, dând ca exemplu rețele de gaze în județul Bihor sau antrepozite fiscale pentru crame.
„Cine e de vină? Cine trebuia să facă o ordonanță strict pe SAFE și să dea cadrul sau cei care au încercat pe ultima sută de metri să adauge lucruri care nu au nicio legătură cu SAFE. Absolut niciuna.” – Sorin Grindeanu, Președintele Camerei Deputaților
Comisia Europeană urmează să deblocheze o prefinanțare de 15% din împrumut, echivalentul a aproximativ 2,5 miliarde de euro, imediat după intrarea în vigoare a acordului. Judecătorii constituționali trebuie să se pronunțe acum pe speța ridicată de Parlament, iar o eventuală invalidare a ordonanței riscă să blocheze temporar întregul calendar de achiziții asumat de statul român până la finalul deceniului.
