Care sunt traumele educației la distanță, impuse de pandemia COVID-19?

În mediul educaţional, Doug Weaver, fost profesor adjunct și artist din St. Louis, a observat transformările comportamentale ale studenților universitari, evidențiate prin ceea ce el numește „Gen Z stare”. Acest termen reflectă priviri fixe și atitudini aparent detașate ale studenților în timpul cursurilor. Weaver asociază acest comportament cu traumele educației la distanță, impuse de pandemia COVID-19, care au afectat interacțiunea socială fundamentală pentru dezvoltarea abilităților de dialog și implicare activă în clasă.

Izolare și dificultăți în comunicare

În opinia lui Weaver, studenții tind să evite dialogurile spontane, preferând să urmărească materiale video pe un ecran, chiar și atunci când profesorul este prezent. Această tendință relevă nevoia acută de sprijin psihologic și social, provocată de pierderea oportunităților de dezvoltare a abilităților interumane în timpul pandemiei. Această situație a contribuit la o ruptură în modul în care tinerii se conectează unii cu alții și cu mediul înconjurător.

Care sunt părerile generației Z?

Interviurile realizate cu șapte reprezentanți ai generației Z de către Insider scot la iveală opinii diverse. Unii dintre aceștia recunosc existența fenomenului, explicându-l prin „umirea creierului” și adaptarea socială dificilă la noile condiții. Alții, însă, consideră că această stare este o reacție naturală la interacțiunile inadecvate sau la solicitările nerealiste ale mediului social. Există și voci care susțin că această stare nu ar trebui privită ca un semn de incapacitate socială, ci ca o formă de „umilință digitală”, rezilientă în fața absurdului din interacțiunile cotidiene.

Ce spune analiza de specialitate?

Psihologii și experții în domeniul generațiilor susțin că acest comportament, întâlnit frecvent și în sectorul retail sau ospitalitate, nu ar trebui interpretat ca o slăbiciune socială a tinerilor din generația Z. Ei subliniază că fenomenul reflectă provocările specifice cu care se confruntă această generație: începutul carierei, redefinirea normelor sociale, abundența de stimuli pe rețelele sociale, absența interacțiunilor sociale tipice și izolarea trăită în timpul pandemiei. Critica intergenerațională, potrivit specialiștilor, nu este o noutate, iar apelurile la empatie și formare pentru sprijinirea abilităților soft sunt tot mai frecvente.

Puterea tăcerii în situații tensionate

Un alt aspect semnificativ este cel al tăcerii, care, în cazuri tensionate, poate deveni o strategie de comunicare. Această stare de „Gen Z” poate fi percepută ca o abordare deliberată, menită să neutralizeze interacțiunile toxice, cunoscută sub numele de „gray rocking”. Specialiștii atrag atenția, însă, că supraaglomerarea de tăcere poate deteriora relațiile în medii profesionale și ar trebui utilizată cu precauție.

Implicații și direcții pentru educație și business

-Abilități soft

Tinerii aflați la început de carieră nu dispun de abilități sociale bine conturate, având nevoie de suport educațional și academic suplimentar. |

– Rolul universităților

Instituții de prestigiu, precum Wake Forest, Johns Hopkins sau University of Washington, au început să încadreze în curriculum formări în comunicare profesională și dezvoltarea abilităților emoționale. |

– Sprijin mental

Consilierii educaționali dedicate studenților au devenit esențiali, contribuind la recâștigarea motivației și la dezvoltarea interacțiunilor autentice. |

Această realitate subliniază necesitatea unui efort concertat pentru a înțelege mai bine impactul pe termen lung al pandemiei și vieții digitale asupra comportamentului generației Z. Sprijinul educațional și psihologic, precum și formarea în abilități sociale sunt esențiale pentru a contracara efectele negative ale „Gen Z stare” și pentru a facilita integrarea armonioasă a tinerilor în viața profesională.

Pe măsură ce societatea continuă să navigheze provocările aduse de evoluțiile tehnologice și evenimente globale, este crucial să ne adaptăm strategiile educaționale și sociale pentru a susține această generație în dezvoltarea abilităților de dialog și interacțiune. Menținerea unei comunicări eficiente și sănătoase va necesita nu doar formare, ci și o abordare empatică din partea tuturor celor implicați în educația tinerilor.

Sursa: financiarul.ro