Cât de mare este presiunea pe BNR şi pe Mugur Isărescu?
România se confruntă cu una dintre cele mai severe crize de piață de după recesiunea globală, cauzată de un context politic fragil și de creșterea influenței formațiunilor extremiste. Leul a coborât la un minim istoric, în timp ce Banca Națională a României (BNR) își adaptează politicile pentru a limita pierderile, într-o perioadă decisivă pentru guvernatorul Mugur Isărescu.
Presiune tot mai mare pe BNR și conducerea sa
Marți, cursul de schimb a atins un nou record negativ, leul depreciindu-se până la 5,12 lei pentru un euro, marcând o pierdere de aproape 3% în decurs de o săptămână. Odată considerată o monedă de referință pentru stabilitate în Europa Centrală și de Est, moneda națională a devenit vulnerabilă în fața turbulențelor politice și a incertitudinii economice interne.
Din informaţiile unei analize Bloomberg, BNR pare să își relaxeze poziția istorică de apărare a cursului de schimb. Deși banca centrală aplică în continuare regimul de flotare controlată, aceasta a permis deprecierea leului – o premieră în ultimii doi ani.
Astfel, „Deprecierea leului înseamnă creșterea inflației. Avem multe prețuri exprimate în euro, la apartamente, la case, la servicii și euro devine mai scump, deci cresc prețurile. Doi, importăm foarte mult, inclusiv mâncare. Mai departe, mediul privat tot spune că leul este supraapreciat și că asta îi dezavantajează pe exportatorii noștri.
Cumva, noi ne așteptam ca supapa asta să cedeze la un moment dat, doar că una e ca ea să cedeze controlat, gestionată de Banca Națională și alta e să explodeze în felul acesta. Pentru că atunci când se întâmplă atât de necontrolat și de brusc îți lovește și încrederea în economie, în moneda ta. Și asta pe termen lung va produce daune tuturor”, a punctat Radu Burnete.
Context politic instabil, alegeri tensionate
Această criză monetară coincide cu o perioadă de tranziție politică profundă: România are atât un președinte interimar, cât și un premier interimar, cu doar câteva zile înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale. Situația este agravată de prăbușirea guvernului anterior și de rezultatul neașteptat din primul tur, în care George Simion, liderul unui partid de extremă dreaptă, a obținut cel mai mare număr de voturi.
Creează o provocare majoră pentru Mugur Isărescu, cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume, aflat în funcție de aproape 35 de ani.
Măsuri de răspuns și coordonare instituțională
Pentru a face față acestui val de tensiune, guvernatorul Isărescu a avut marți o întâlnire prelungită cu ministrul interimar al Finanțelor, Barna Tanczos, în vederea stabilirii unei reacții comune. Printre soluțiile discutate se numără intervenția directă pe piața valutară prin utilizarea rezervelor valutare ale BNR, în încercarea de a stabiliza leul.
Tanczos a încercat să liniștească opinia publică, afirmând că „deficitul bugetar este sub control” și că statul derulează măsuri pentru a reduce presiunea asupra pieței valutare. El a mai adăugat că veniturile bugetare sunt la un nivel record, deși cheltuielile cu investițiile rămân ridicate.
Fostul viceguvernator BNR, Cristian Popa, a explicat că România este mai bine poziționată decât în criza din 2008, având rezerve valutare consistente și o echipă de politică monetară cu experiență. Potrivit lui Popa, obiectivul băncii centrale este să găsească un echilibru între sprijinirea monedei și conservarea resurselor disponibile.
Care este reacția piețelor și îngrijorarea investitorilor
Pe fondul incertitudinii, investitorii internaționali manifestă temeri privind capacitatea României de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Această neîncredere se reflectă în creșterea randamentelor la obligațiunile de stat: titlurile cu scadență la 10 ani au ajuns la un randament de 8,2%, cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni. În același timp, obligațiunile denominate în dolari, cu maturitate în 2053, au performat mai bine decât alte active din piețele emergente.
Deprecierea leului generează efecte imediate pentru consumatori și firme, prin scumpirea importurilor, combustibilului și utilităților – ceea ce riscă să accelereze din nou rata inflației, deja crescută în ultimii ani.
În acest context tensionat, George Simion a reacționat pe platforma X (fostul Twitter), negând orice legătură între evoluțiile recente de pe piață și activitatea sa politică.
În opinia sa, „Nu este responsabilitatea mea ceea ce se întâmplă în acest moment pe piețele financiare”, a transmis Simion.
Aşadar, situația actuală reflectă un cumul de vulnerabilități, cu potențial destabilizator nu doar pentru economie, ci și pentru climatul democratic și instituțional al țării. Modul în care BNR, guvernul interimar și liderii politici vor gestiona acest moment critic va determina direcția în care se va îndrepta România în perioada imediat următoare.
Sursa: financiarul.ro
