În această lună, un eveniment astronomic incredibil este pe cale să schimbe din nou anotimpurile pe Pământ. Echinocțiul din luna martie este aproape, primăvara urmând să înceapă în Emisfera Nordică, iar toamna în Emisfera Sudică.
Astfel, echinocțiile au loc de două ori pe an, lumina zilei și întunericul având aproximativ aceeași durată atât în emisfera sudică, cât și în cea nordică. Denumirea acestui fenomen provine din cuvintele latine „aequus” (egal) și „nox” (noapte), arată Live Science.
Concret, în anul 2025, echinocțiul de primăvară are loc la ora 17:01 EDT pe 20 martie (09:01 UTC pe 20 martie) în emisfera nordică. Echinocțiul de toamnă va avea loc la 2:19 p.m. EDT (18:19 UTC) pe 22 septembrie 2025.
Pământul orbitează în jurul Soarelui, cu o înclinare de aproximativ 23,5 grade. Aceasta înseamnă că diferite părți ale planetei noastre primesc mai multă sau mai puțină radiație solară în diferite perioade ale anului, în funcție de poziția planetei pe orbita sa.
Ce este „ora de vară”?
Pentru toate țările de pe glob, soarele răsare în est și apune în vest. Cu toate acestea, în funcție de locul în care vă aflați, soarele pare să se deplaseze spre nord în jumătate de an și spre sud în cealaltă jumătate. În jurul lunii iulie, emisfera nordică are perioade mai lungi de lumină, în timp ce emisfera sudică are perioade mai scurte de lumină. Iar în jurul lunii decembrie, se întâmplă invers, cu mai multe ore de lumină în emisfera sudică și mai puține în emisfera nordică.
Dar de două ori pe an – în martie și septembrie – înclinarea planetei noastre se aliniază cu orbita sa în jurul soarelui, iar Pământul nu pare să se încline în raport cu soarele, potrivit National Oceanic and Atmospheric Association.
În această perioadă a anului, soarele se află direct deasupra ecuatorului și ambele emisfere au aceleași ore de lumină diurnă și nocturnă. În această perioadă, linia care separă ziua de noapte, numită terminator, „linie gri” sau „zonă crepusculară”, împarte Pământul în două și trece prin polii nordic și sudic.
Cu toate acestea, ziua și noaptea încă nu sunt exact egale în timpul unui echinocțiu, conform EarthSky, deși sunt foarte aproape.
Ce este un echinocțiu?
În timpul unui echinocțiu, Pământul primește cu câteva minute mai multe de lumină decât de întuneric. Acest lucru se datorează faptului că răsăritul are loc atunci când vârful soarelui depășește orizontul, iar apusul este definit ca momentul în care cealaltă margine a soarelui dispare sub linia orizontului.
Și pentru că soarele este mai degrabă un disc decât o sursă punctiformă de lumină, Pământul vede doar câteva minute în plus de lumină (mai degrabă decât întuneric) în timpul unui echinocțiu. De asemenea, atmosfera refractă lumina soarelui și aceasta continuă să călătorească spre „noaptea” Pământului pentru o scurtă perioadă, chiar și după ce soarele a coborât sub orizont.
Exact, „La echinocțiu și pentru câteva zile înainte și după echinocțiu, durata zilei va varia de la aproximativ 12 ore și 6 minute și jumătate la ecuator, la 12 ore și 8 minute la 30 de grade latitudine, la 12 ore și 16 minute la 60 de grade latitudine”, precizează Serviciul Național de Meteorologie din SUA.
Iar Equilux („lumină egală”), pe de altă parte, este termenul pentru când ziua și noaptea sunt exact egale. Și, din cauza modului în care sunt definite răsăritul și apusul soarelui, echiluxul apare cu câteva zile înainte de echinocțiul de primăvară și cu câteva zile după echinocțiul de toamnă, spune Met Office din Regatul Unit.
Când au loc echinocțiile de primăvară și toamnă
Echinocțiile nu au loc neapărat în aceeași zi în fiecare an. Ele au loc în jurul sau la 20 martie și 23 septembrie.
Aceste date schimbătoare se datorează faptului că un an terestru nu are exact 365 de zile: Există un sfert de zi în plus (6 ore) care se acumulează în fiecare an, determinând schimbarea datei echinocțiului. De asemenea, orientarea planetei față de soare se schimbă constant, modificând momentul echinocțiului.
Echinocțiul marchează începutul astronomic al primăverii sau al toamnei, în funcție de emisferă. Cu toate acestea, începutul meteorologic al acestor anotimpuri este 1 martie și 1 septembrie.
În emisfera nordică, echinocțiul din martie anunță începutul primăverii și este denumit echinocțiul de primăvară sau vernal (vernal provine din termenul latin „ver” pentru primăvară). În același timp, emisfera sudică intră în toamnă. Inversul este valabil în septembrie, când jumătatea nordică a planetei coboară în lunile mai reci ale toamnei, iar jumătatea sudică intră în primăvară.
Pământul nu este singurul care se confruntă cu echinocții. De fapt, fiecare planetă din sistemul solar are echinocții, atunci când orbita și înclinarea planetei în raport cu Soarele fac ca ambele emisfere să primească cantități aproximativ egale de lumină.
Când trecem la ora de vară în 2025
În 2025, trecerea la ora de vară va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 29-30 martie. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această schimbare ne „răpește” o oră de somn, dar ne oferă mai multă lumină naturală pe parcursul zilei, ceea ce poate contribui la o stare de spirit mai bună și la creșterea productivității.
Trecerea la ora de vară este aplicată în toate țările Uniunii Europene, deși au existat discuții privind renunțarea la această practică. Până la o decizie finală la nivel european, schimbarea orei rămâne în vigoare.
De ce se schimbă ora? Scopul orei de vară
Introducerea orei de vară a avut inițial un scop economic. Ideea a fost propusă pentru prima dată în secolul al XVIII-lea, de Benjamin Franklin, care sugera că mutarea ceasurilor ar economisi resurse prin reducerea consumului de lumânări și, ulterior, de electricitate.
Ora de vară permite utilizarea mai eficientă a luminii naturale, reducând nevoia de iluminat artificial și, astfel, costurile energetice. De asemenea, zilele mai lungi încurajează activitāți recreative în aer liber, ceea ce poate avea beneficii pentru sănătate și pentru economie, prin creșterea consumului în diverse sectoare, cum ar fi turismul.
Se va renunța la schimbarea orei în viitor?
De câțiva ani, la nivelul Uniunii Europene, au existat discuții privind eliminarea schimbării orei. Un sondaj realizat de Comisia Europeană în 2018 a arătat că majoritatea cetățenilor UE sunt în favoarea renunțării la această practică.
Cu toate acestea, decizia finală a fost amânată, ținând cont de complexitatea implementării și de necesitatea unei coordonări la nivel european. Până la o decizie oficială, schimbarea orei va continua să fie aplicată în fiecare an.
În concluzie, trecerea la ora de vară în 2025 va avea loc pe 30 martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Deși această schimbare poate aduce beneficii economice și sociale, ea poate afecta rutina zilnică și sănătatea. Până la o decizie finală privind eliminarea acestei practici, adaptarea treptată la noul program rămâne cea mai bună soluție pentru a reduce impactul negativ al schimbării orei.
Sursa – www.antena3.ro
