Cercetătorii sunt cu un pas mai aproape să afle ce se află sub polii planetei Marte

Polii înghețați ai planetei Marte i-au fascinat mult timp pe oamenii de știință, nu doar din cauza calotelor de gheață, ci și pentru ceea ce ar putea exista sub ele. Acum, cercetătorii cred că au făcut un nou pas pentru a rezolva acest mister, relatează CNN.

Deși în prezent nu există misiuni dedicate explorării polilor de pe Marte, flota de sonde din jurul planetei roșii a reușit să capteze imagini și date radar care oferă informații fascinante despre ceea ce se află sub suprafață.

Astfel, datele de la un instrument radar de pe sonda Mars Express al Agenției Spațiale Europene au sugerat în 2018 că pot exista lacuri subterane adânci sub calota de gheață a polului sud marțian.

Căutarea apei pe Marte este intrinsec legată de căutarea vieții pe alte planete. Suprafața lui Marte a fost mai caldă și mai umedă în urmă cu miliarde de ani, dar acum este un deșert înghețat care nu permite prezența stabilă a corpurilor lichide de apă.

Este posibil ca apa subterană de pe Marte să fi furnizat un cămin pentru viața microbiană în trecut – și chiar și acum, dacă aceasta există. De aceea, datele din 2018 a fost atât de interesante pentru cercetători.

Noile cercetări lansate anul acesta sugerează însă că semnalele radar luminoase de sub calota de gheață nu sunt un semn de apă lichidă, ci semnale că acolo există argilă.

Faptul că s-ar putea să nu existe lacuri în calota polară nu este neapărat dezamăgitor. Argilele pot conține dovezi ale istoriei planetei, o istorie pe care nu o cunoaștem încă.

Isaac Smith, cercetător la Universitatea York din Toronto, spune că smectitul – un tip de argilă – poate fi găsit pe toată planeta Marte. Aceste minerale argiloase sunt prezente și pe Pământ. Deși arată ca niște roci, smectitele au fost formate în timp de apa lichidă. Smith spune că această argilă este ceva între roca vulcanică și lutul folosit la olărit.

Smith a făcut experimente în laborator pentru a vedea cum această argilă ar fi văzută de radarele sondelor spațiale. El a  înghețat smectitul la o temperatură similară cu cea estimată la polul sud marțian: minus 50 grade Celsius.

Rezultatele sale se potrivesc cu datele de la sonde. Smith și colegii săi au folosit, de asemenea, date de la Mars Reconnaissance Orbiter, care include un instrument de cartografiere minerală, și au detectat smectite în apropierea calotei de gheață polare sudice.

„Încercăm întotdeauna să ne apropiem de adevăr. Așadar, avem mai multe echipe care vin din unghiuri diferite. Acesta este modul în care ne apropiem de adevăr, privind din perspective diferite”, a spus el.

Prezența smectitelor sugerează că apa lichidă a fost prezentă pe Marte, dar nu pentru suficient timp astfel încât să creeze și alte tipuri de argile, a spus Smith.
Acest lucru este o potențială dovadă a periodicității apei pe Marte.

„Aceasta adaugă mai multe date la ideea că Marte era umedă, dar nu întotdeauna. Au fost perioade sau episoade în care a existat apă”, a explicat el.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata