CNAS dă vina pe bugetul întârziat pentru criza internărilor din spitale
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a reacționat sâmbătă, după ce mai multe spitale au anunțat că limitează internările. Instituția susține că situația are un caracter temporar și este cauzată, în principal, de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru 2026. O altă problemă majoră este introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli.
În plus, CNAS a trimis Corpul de Control să verifice managerii care au impus norme de internare medicilor.
„Pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar”
Într-un comunicat de presă, CNAS a precizat că se opune ferm aplicării unor plafoane lunare rigide în sistemul sanitar, pe care le consideră inadecvate. Motivul este simplu: nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ, iar amânarea îngrijirilor medicale poate pune în pericol sănătatea populației. Instituția a transmis acest punct de vedere în mod constant.
„CNAS a susţinut constant şi susţine în continuare că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătăţii este inadecvată, întrucât: nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ; pacienţii nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar; acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populaţiei”, se arată în comunicat.
Dar reprezentanții CNAS spun că bugetul alocat pentru anul 2026 este unul „relativ adecvat”. Acesta ar asigura resurse financiare suficiente pentru toate domeniile de asistenţă medicală, inclusiv pentru sectorul spitalicesc, care este și cel mai mare consumator de fonduri.
Reformă și controale la spitalele cu probleme
Sectorul spitalicesc beneficiază de cea mai mare alocare bugetară, de aproximativ 34 de miliarde de lei. Chiar și așa, CNAS atrage atenția că este necesară o reformă a modelului de finanțare. Concret, se dorește aplicarea principiului „banii urmează pacientul”, astfel încât finanțarea să fie orientată strict către serviciile medicale efectiv realizate.
Astfel, ar trebui eliminate situațiile în care se finanțează ineficiența sau chiar lipsa de activitate.
Oficialii CNAS reamintesc că rolul instituției este să deconteze servicii medicale, nu să susțină direct structuri cu costuri fixe, cum ar fi salariile, dacă nu există o activitate medicală corespunzătoare. si, CNAS semnalează nevoia de a crește eficiența utilizării banilor publici și de a reduce risipa, în special în domeniul achizițiilor publice.
Mai mult, CNAS dezavuează practicile semnalate recent, prin care unii manageri de spitale publice au impus medicilor „norme minime sau maxime” de internări. „Aceste practici sunt în atenţia corpului de control al CNAS, iar CNAS colaborează în acest sens cu alte instituţii ale statului”, se mai arată în documentul citat de News.ro.
Potrivit datelor transmise de instituție, analizele preliminare indică deja diferenţe mari între spitale comparabile ca profil și complexitate. Aceste diferențe se observă la indicatorii de activitate, la performanța financiară, dar și la costurile aferente serviciilor medicale.
