Cum s-a ajuns aici și cine stă în spatele deciziei
România a primit , de la Comisia Europeană, o “scrisoare de punere în întârziere”, prim pas în procedura specifică de amendare a unei țări, în termeni tehnici “infringement”. Motivul sancțiunii îl reprezintă legislația RCA, care ar tăia mult din libertatea societăților de asigurare de a își fixa tarifele. Capital vă prezintă, în exclusivitate, cum s-a ajuns în această situație și cine sunt, cel mai probabil, cei care au influențat CE în decizia pe care a luat-o.
Decizia CE a luat prin suprindere atât ASF cât şi o bună parte a jucătorilor din piaţa asigurărilor, spun sursele Capital, în condiţiile în care organismul a ezitat să intervină atât de dur chiar şi atunci când preţurile au fost fixate prin lege.
Timp de şase luni, dinn timpul guvernării Cioloş, preţurile RCA au fost fixate prin lege, situaţie unicat în Europa şi fără precedent în România. Atunci, însă, adică la finalul lui 2016 şi începutul lui 2017, CE a cerut doar explicaţii, fără să deschidă o procedură, în ciuda faptului că a fost vorba despre o intervenţie directă pe tarife.
Acum, nimic nu arăta că CE ar putea lua decizia de a deschide procedura de infringement, în condţiile în care piaţa părea aşezată şi relativ calmă.
Decizia, spun sursele Capital, a fost însă influenţată de intervenţia la nivel european a unor mari grupuri financiare prezente şi pe piaţa din România. Ar fi vorba despre jucători globali mari, cum sunt Generali, Allianz sau Groupama.
Firmele pe care acestea le deţin în România, ca şi întreaga piaţă de altfel, pierd bani din emiterea de RCA în condiţiile în care legea nu le permite să majoreze preţurile decât în anumite condiţii şi cu anumite limite.
Mai precis, în calculul tarifelor RCA companiile de asigurare nu pot include cheltuieli administrative şi de marketing mai mari de 25%, ceea ce le limitează mult libertatea de mişcare, în condiţiile în care unele dintre ele aveau cheltuieli de 35%-40%.
Mai mult, înainte de a stabili tarifele, legea obligă firmele de asigurare să notifice ASF care, în general, încearcă să îşi folosească pârghiile pentru a evita o majorare prea mare a tarifelor.
Lăcomia service-urilor a dat foc pieţei
Pe de altă parte, noua lege RCA permite unităţilor service să stabilească tarife pentru manoperă fără niciun fel de control din partea asigurătorilor, care sunt defapt cei care plătesc.
Deci pe de o parte avem o limitare a posibilităţilor de majorare a tarifelor, iar pe de altă parte o creştere a nivelului despăgubirilor plătite, în condiţiile în care service-urile au mărit tarifele pentru manoperă şi de 6 ori, după ce legea le-a permis să facă acest lucru. Aceasta înseamnă că firmele de asigurare au fost condamnate să facă pierderi.
Fenomenul este vizibil din rezultatele pieţei asigurărilor în primele trei luni din 2018, făcute publice de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
De la profit în 2017, piaţa RCA a ajuns pe pierdere semnificativă în primele trei luni din 2018. Concret, pentru fiecare 100 de lei încasaţi din vânzarea de poliţe RCA, companiile de asigurare au achitat 110 lei în daune şi alte cheltuieli. În termeni de specialitate aceasta înseamnă că rata combinată a daunei (raportul dintre totalul cheltuielilor şi plăţilor şi sumele încasate) a fost de 110%.
Deterioarea acestui indicator poate fi uşor explicată tocmai prin creşterea tarifelor impuse de unităţile service.
Valoarea totală a reparaţiilor, arată datele ASF, a crescut cu 20% în primele trei luni, în timp ce frecvenţa daunelor(procentul de maşini asigurate care fac accident cel puţin o dată) şi severitatea daunei(valoarea evaluată a daunei) au rămas constante.
“Agitaţia” din ASF a fost transmisă şi în piaţă
Firmele de asigurare au contestat încă de la început pervederile legii RCA, intrate în vigoare în anul 2017, însă ASF, spun sursele Capital, a reuşit, pentru o perioadă, să încheie un fel de “gentelmen’s agreement” prin care supreveghetorul promitea că nu vor exista excese, iar asigurătorii că nu vor contesta noua lege.
Această înţelegere a funcţionat o perioadă, până când chiar în interiorul ASF au început să apară diferenţe de opinie.
Între Cornel Coca Constantinescu, vicepreşedintele ASF pentru sectorul asigurări şi cel care menţine legătura direct cu firmele de asigurare şi Ovidiu Wlassopol, prim-vicepreşedintele ASF, s-a născut chiar un conflict, în condiţiile în care Wlassopol a insistat, inclusiv prin ieşiri publice, asupra unor libertăţi cât mai mari oferite service-urilor, ca reprezentante ale consumatorului.
În aceste condiţii, arată mai multe surse din interiorul ASF, firmele de asigurare s-au simţit atacate şi nu au mai respectat înţelegerea iniţială. Astfel ar fi început, demersurile interne şi internaţionale pentru a elimina ăprevederile din legea RCA pe care le consider daunătoare.
Ce legi spune CE că a încălcat România
Comisia Europeană este de opinie că limitarea cheltuielilor şi obligaţia de a transmkite ASF intenţia de a majora tarifele contravin dispoziţiilor articolelor 21 şi 181 din Directiva Solvabilitate II, astfel cum au fost interpretate de jurisprudenţa Curţii de Justiţiei a UE, referitoare la principiul libertăţii tarifare.
Legislaţia naţională menţionată cuprinde, de asemenea, dispoziţii care îi obligă pe asigurători să emită, pentru anumite categorii de vehicule, o poliţă valabilă doar pe teritoriul României şi să stabilească cuantumul primei ţinând seama de riscurile asociate. În opinia Comisiei, aceste dispoziţii contravin articolului 14 din Directiva privind asigurarea auto, care impune ca poliţele de asigurare de răspundere civilă auto să acopere întregul teritoriu al Uniunii pe baza unei prime de asigurare unice.
Sursa: News 24 Romania.
