Consumul de alcool rămâne o problemă majoră de sănătate publică în Europa. Potrivit unui nou raport publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), alcoolul este responsabil anual pentru peste 80.000 de cazuri noi de cancer în regiunea europeană.
Mai mult de 28.000 dintre aceste cazuri au fost atribuite consumului ușor sau moderat de alcool, adică mai puțin de două băuturi alcoolice pe zi. Datele arată că riscul există chiar și în rândul celor care nu depășesc limitele considerate „sigure” în trecut.
Europa, lider global la consumul de alcool
Țările europene se află în topul clasamentului mondial când vine vorba de consumul de alcool pe cap de locuitor. Conform raportului, media este de peste 9 litri de alcool pur pe persoană pe an în regiunea europeană a OMS. Aceasta include 53 de țări, printre care și state din Asia Centrală.
Consumul excesiv afectează nu doar sănătatea individuală, ci și economiile naționale. Potrivit estimărilor, impactul financiar generat de afecțiunile oncologice asociate cu alcoolul depășește 30 de miliarde de euro anual în Europa.
Tipurile de cancer legate direct de consumul de alcool
OMS și OCDE precizează că alcoolul este un factor de risc direct pentru mai multe forme de cancer. Printre acestea se numără:
- Cancerul la sân (cel mai frecvent tip de cancer în Europa)
- Cancerul colorectal
- Cancerul esofagian
- Cancerul la ficat
- Cancerul cavității bucale, al faringelui și laringelui
Aproximativ 1 din 8 cazuri de cancer legate de alcool apar în rândul celor care consumă alcool în cantități mici sau moderate. Concluzia specialiștilor este clară: nu există un nivel „sigur” de consum de alcool când vine vorba despre cancer.
Costuri uriașe pentru sistemele de sănătate
Pe lângă impactul asupra sănătății, consumul de alcool presupune și costuri semnificative pentru sistemele medicale.
Conform raportului, statele din Europa cheltuie anual miliarde de euro pentru tratarea cancerelor cauzate de alcool. În plus, pierderile economice generate de absențele de la muncă, invaliditate sau decese premature sunt la rândul lor considerabile.
Valoarea totală estimată a acestor pierderi ajunge la peste 30 de miliarde de euro pe an. Aceste cifre reflectă atât presiunea asupra bugetelor publice, cât și asupra productivității economice.
Ce măsuri recomandă experții
Raportul propune mai multe intervenții concrete pe care guvernele le pot lua pentru a reduce consumul de alcool și, implicit, incidența cazurilor de cancer asociate. Printre recomandările OMS se numără:
- Interzicerea completă a publicității la alcool, inclusiv pe internet și în rețelele sociale
- Creșterea taxelor pe băuturile alcoolice
- Limitarea punctelor și orelor de vânzare a alcoolului
- Introducerea de etichete de avertisment pe ambalaje, similar celor de pe pachetele de țigări
- Interzicerea sponsorizărilor din partea companiilor producătoare de alcool pentru evenimente culturale sau sportive
Aceste măsuri au fost aplicate parțial în unele țări, dar specialiștii susțin că implementarea lor la scară largă ar reduce semnificativ numărul de îmbolnăviri.
România în context european
România se numără printre țările europene cu un consum mediu de alcool pe cap de locuitor, dar impactul asupra sănătății publice este vizibil.
Potrivit datelor OMS, peste 7% dintre decesele anuale înregistrate în România pot fi atribuite consumului de alcool, în principal prin boli cardiovasculare, accidente și diverse forme de cancer.
În ultimii ani, autoritățile române au aplicat unele măsuri, precum restricționarea vânzării alcoolului în apropierea unităților de învățământ sau în anumite intervale orare. Însă, la nivel național, nu există o politică coerentă și susținută de reducere a consumului de alcool.
Consumul moderat nu înseamnă consum sigur
Unul dintre cele mai importante mesaje ale raportului OMS este că ideea de „consum moderat” este înșelătoare când vine vorba de cancer.
Chiar și cantități mici de alcool pot avea efecte negative asupra sănătății. De exemplu, în cazul cancerului la sân, riscul crește și la consumuri reduse, fără să fie nevoie de un consum zilnic sau excesiv.
Acest lucru contrazice convingerile populare conform cărora un pahar de vin pe zi „face bine”. De fapt, legătura dintre alcool și riscul oncologic este una directă și bine documentată.
Reacțiile comunității medicale
Specialiștii în sănătate publică salută raportul și consideră că este un semnal de alarmă important.
Profesorul Jürgen Rehm, expert în politici de sănătate și coautor al raportului, afirmă că multe cazuri de cancer pot fi prevenite prin politici eficiente de reducere a consumului de alcool. Acesta subliniază că prevenția costă mai puțin decât tratamentul și poate salva vieți.
OMS avertizează că, fără măsuri suplimentare, consumul de alcool va continua să fie un factor major în apariția cazurilor de cancer în Europa.
