Contractele de muncă din sectorul de Sănătate se pot modifica doar cu acordul partenerilor sociali

Controversele privind modificarea contractelor de muncă în sectorul sănătății

Reprezentanții Federației Solidaritatea Sanitară subliniază că propunerea de a modifica contractele individuale de muncă în domeniul sănătății, astfel încât angajații să poată fi concediați automat în cazul suspiciunilor legate de plăți informale, este considerată ilegală.

Proceduri legale necesare pentru concediere

Sindicaliștii afirmă că desfacerea contractelor de muncă trebuie să fie precedată de o cercetare disciplinară efectuată de conducerea unității sanitare. Aceștia subliniază că, în conformitate cu legislația în vigoare, o astfel de măsură nu poate fi aplicată fără respectarea procedurilor legale corespunzătoare.

„În urma declarațiilor ministrului Sănătății, Victor Costache, referitoare la intenția de a modifica contractele individuale de muncă, Federația Solidaritatea Sanitară atrage atenția asupra erorilor de abordare a acestor subiecte. Contractele nu pot fi modificate unilateral, ci doar cu acordul partenerilor sociali. Aceasta este o informație pe care ministrul ar fi putut-o obține dacă ar fi respectat obligațiile legale de dialog social,” se arată într-un comunicat al Federației, transmis agenției AGERPRES.

Distincția între cercetarea disciplinară și cea penală

Conform surselor citate, desfacerea contractelor de muncă se poate realiza doar în urma unei cercetări disciplinare, în timp ce faptele de corupție sunt investigate printr-o procedură penală distinctă, care implică organele de anchetă și instanțele de judecată.

„Cercetarea disciplinară este fundamental diferită de cea penală. Unitățile sanitare nu au autoritatea de a clasifica o acțiune ca fiind corupție. În cazul în care există dovezi, acestea trebuie raportate autorităților competente,” explică sindicaliștii.

Riscurile abuzului în numele luptei împotriva corupției

De asemenea, aceștia subliniază că lupta împotriva plăților informale nu ar trebui să devină un instrument de concediere abuziv, utilizat de managerii unităților sanitare pentru a îmbunătăți imaginea publică a sistemului de sănătate.

Reprezentanții Solidaritatea Sanitară adaugă că, dacă modificarea contractelor ar fi o soluție viabilă în combaterea corupției, aceasta ar trebui aplicată tuturor angajaților din România, nu doar celor din sectorul sănătății.

Discriminarea și nevoia de dialog social

„A aborda această problemă exclusiv în contextul angajaților din sănătate nu doar că este ilegal, dar sugerează și o intenție de discriminare. O astfel de măsură reflectă o neînțelegere a legislației de către cei care o propun. Reiterăm că politicile publice pentru angajații din sănătate trebuie să fie dezvoltate prin dialog cu partenerii sociali,” se menționează în comunicat.

Statistici și realități despre corupția din sănătate

Sindicaliștii recunosc că plățile informale reprezintă o problemă reală în sistemul sanitar, dar subliniază că amploarea acesteia nu este pe deplin cunoscută. Conform datelor Ministerului Sănătății, aproximativ 3% dintre pacienți au raportat condiționarea actului medical, iar rapoartele DNA indică un nivel scăzut al corupției în domeniu.

În raportul DNA din 2017, din cei 313 condamnați pentru infracțiuni de corupție, doar 16 erau medici, ceea ce reprezintă 5,11%. Dintre aceștia, 7 au fost condamnați în calitate de manageri de spital, ceea ce înseamnă o pondere de 2,87% din totalul angajaților din acest sector.

Apel la soluții constructive

Federația Solidaritatea Sanitară își exprimă dorința ca procentul angajaților din sănătate condamnați pentru corupție să fie zero, susținând măsurile legale și morale împotriva corupției. Totuși, ei subliniază că, deși doar 3% dintre condamnați provin din sănătate, subiectul corupției în acest sector domină discuțiile publice, ceea ce contribuie la o percepție negativă asupra profesioniștilor din domeniu.

„A acuza întreaga categorie profesională fără discernământ afectează grav imaginea angajaților din sănătate. Este esențial să abordăm problema corupției prin dialog social, pentru a găsi soluții eficiente care să reducă amploarea acesteia în sistemul sanitar,” concluzionează comunicatul.

Sursa: Financiarul.ro.