CSM acuză blocarea concursurilor pentru magistrați până la jumătatea anului 2026
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, a anunțat că a cerut oficial ministrului Justiției și prim-ministrului deblocarea concursurilor de admitere în magistratură pentru anii 2024, 2025 și pentru prima jumătate din 2026, după ce acestea au fost oprite printr-o prevedere legislativă. Miza nu este una administrativă, ci ține de funcționarea instanțelor: două judecătorii au început deja demersurile de desființare din lipsă de personal.
În cifre, CSM vorbește despre 15.000 de posturi de judecători existente în sistem, toate finanțate prin bugetul aprobat la începutul anului, indiferent dacă sunt ocupate sau vacante. Față de această schemă completă, problema semnalată acum nu este lipsa banilor pentru posturi, ci imposibilitatea de a aduce oameni noi în sistem prin concursuri care, potrivit CSM, nu ar presupune cheltuieli publice suplimentare, fiindcă se autofinanțează din taxele candidaților.
Pentru cetățeni, efectul apare în instanță, nu în textul unei ordonanțe. Când o judecătorie funcționează cu un singur magistrat în loc de 6 sau cu 2 în loc de 10, dosarele se redistribuie mai greu, termenele se pot lungi, iar accesul la justiție se mută, uneori, în alt oraș. Iar pentru avocați, firme sau persoane care așteaptă hotărâri în litigii de muncă, executări, partaje ori procese penale, deficitul de personal înseamnă presiune directă pe durata soluționării.
CSM spune că excepția dată în aprilie a venit cu o condiție care a blocat procedura
Liviu Odagiu a explicat că o ordonanță de urgență adoptată în aprilie a introdus o excepție pentru Justiție, dar a legat organizarea concursurilor de un memorandum justificativ redactat de CSM și aprobat apoi de ministrul Finanțelor, de prim-ministru și de ministrul Justiției.
„Am făcut adrese atât către ministrul Justiției, cât și către prim-ministrul României și am comunicat public faptul că ne-am adresat acestora pentru a debloca concursurile de admitere în magistratură: 2024, 2025 și iată jumătate de 2026, aceste concursuri au fost blocate printr-o prevedere legislativă”.
Șeful CSM a descris această soluție ca pe un blocaj adăugat unei derogări care, teoretic, ar fi trebuit să permită recrutarea. Potrivit Mediafax, memorandumul a fost întocmit și trimis de CSM după publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, însă nu au fost anunțate până acum argumentele Ministerului Finanțelor sau ale Guvernului pentru neaprobarea lui.
„A fost un «măr otrăvit» fiindcă prevederea din ordonanță prin care se permitea organizarea concursurilor mai introducea o condiție: elaborarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unui memorandum justificativ, care să fie ulterior aprobat de ministrul Finanțelor, de prim-ministru, de ministrul Justiției”.
CSM susține că nu lipsesc banii pentru concursuri, ci semnăturile
Argumentul central al CSM este financiar: organizarea concursurilor de admitere nu ar aduce costuri noi pentru buget. Asta contează politic, pentru că blocajul apare într-o zonă în care de regulă Guvernul invocă limite de cheltuieli sau restricții de personal.
Liviu Odagiu a spus că procedurile de recrutare se plătesc din taxele de înscriere, iar posturile sunt deja prinse în bugetul anual. Numai că lipsa de ocupare a acelor posturi lasă instanțele cu aceeași sarcină de lucru și cu mai puțini judecători decât schema aprobată.
„Nu există niciun fel de cheltuială suplimentară. Nu există niciun fel de cheltuială cu organizarea concursurilor de admitere în magistratură, fiindcă acele concursuri se autofinanțează din taxele plătite de candidații ce se înscriu în procedură”.
Șeful CSM a completat că și posturile neocupate sunt finanțate deja. Cu alte cuvinte, statul plătește existența lor în organigramă, dar fără concursuri nu poate aduce oamenii care să judece efectiv cauzele.
„Noi avem în sistem, să spunem, 15.000 de posturi de judecători. Toate acele posturi, indiferent că sunt ocupate sau nu sunt ocupate, ele sunt finanțate prin bugetul adoptat la începutul anului. Deci acel post, el este finanțat, își așteaptă doar ocupantul”, a afirmat Liviu Odagiu.
Două judecătorii au început demersurile de desființare din lipsă de personal
Consecința cea mai vizibilă invocată de CSM este că judecătoriile din Strehaia și Urziceni au început demersurile de desființare. Față de un deficit de personal care până acum era discutat mai ales statistic, trecerea la desființarea unor instanțe arată că problema a ajuns la nivel de funcționare minimă.
Dar situația descrisă de CSM nu se oprește la aceste două instanțe. Există, potrivit președintelui Consiliului, cazuri în care un singur judecător lucrează într-o instanță unde schema ar prevedea 6 magistrați. În alte instanțe, 2 judecători acoperă o structură care ar trebui să aibă 10. Diferența nu este marginală, ci de 5 ori sub necesar în primul caz și de 5 ori sub necesar și în al doilea.
„Am ajuns să solicităm desființarea a două judecătorii, fiindcă nu mai are cine să judece cauze; să avem colegi care sunt singuri într-o instanță, în care trebuiau să fie 6 judecători, și este singurul judecător; într-o instanță în care ar trebui să fie 10 judecători, să existe doar 2 judecători”, a spus Liviu Odagiu.
Blocajul administrativ se suprapune peste tensiunile mai largi din Justiție
Subiectul vine într-un moment sensibil în relația dintre sistemul judiciar și factorul politic. Liviu Odagiu urmează să discute public și un raport semnat de peste 3.500 de judecători, transmis la Bruxelles, care reclamă afectarea independenței magistraților. Iar un blocaj de recrutare care depinde de aprobări politice și administrative riscă să alimenteze și mai mult această dispută.
Datele disponibile până acum nu arată câte posturi sunt vacante în prezent, nici câte dosare sunt întârziate la Strehaia și Urziceni sau în celelalte instanțe afectate. Nu a fost anunțat nici termenul la care Guvernul, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției ar urma să decidă asupra memorandumului trimis de CSM.
Faptul concret rămas după intervenția președintelui CSM este acesta: concursurile de admitere pentru 2024, 2025 și jumătate din 2026 sunt, potrivit Consiliului, încă blocate, iar deblocarea lor depinde de aprobarea memorandumului aflat la ministrul Finanțelor, la prim-ministru și la ministrul Justiției.
