Cum faci succesiunea după decesul unei rude și ce înseamnă termenele de un an și doi ani

După decesul unui părinte sau al altei rude, obții certificatul de deces și poți cere unui notar să deschidă succesiunea; ca să primești moștenirea, trebuie, de regulă, să o accepți în cel mult un an de la deces. Dosarul poate fi încheiat și mai târziu, iar costul depinde de bunuri și de operațiunile necesare; dacă nu este finalizat în doi ani, poate apărea un impozit pentru imobile.

Certificatul de moștenitor dovedește cine moștenește și ce drepturi are asupra bunurilor. Un singur posibil moștenitor poate porni procedura, fără să aștepte ca toți să depună cererea împreună.

Pașii de la deces la certificat

1. Obții certificatul medical care constată decesul, apoi declari decesul la serviciul de evidență a persoanelor sau la primăria locului unde s-a produs. Pentru un deces natural, termenul este de trei zile de la deces. În cazul unui accident, al unei sinucideri sau al unei morți violente, cele trei zile curg de la eliberarea certificatului medical.
2. Verifici ultimul domiciliu al persoanei decedate. Alegi un notar din circumscripția tribunalului de care aparține acel domiciliu, nu neapărat din localitatea în care locuiești. Dacă sunt mai mulți notari competenți, dosarul revine primului notar sesizat.
3. Depui cererea și actele pe care le ai. Poți folosi și formularul depus la primăria ultimului domiciliu, care transmite înștiințarea către camera notarilor. Formularul doar pornește acest traseu: nu ține loc de certificat de moștenitor.
4. Îți exprimi opțiunea în termenul legal. Poți accepta moștenirea prin declarație sau prin fapte din care rezultă acceptarea; renunțarea se face printr-un act autentificat.
5. Notarul îi cheamă pe ceilalți posibili moștenitori, verifică actele, bunurile și datoriile, apoi stabilește drepturile fiecăruia. Dacă probele sunt suficiente și nu există o dispută care blochează dosarul, încheie procedura și eliberează certificatul.

Actele pe care le pregătești

Actele depind de legătura de rudenie și de bunurile lăsate. Pregătește ce ai deja; notarul poate cere dovezi suplimentare sau martori.

• Certificatul de deces și actele de stare civilă ale persoanei decedate.
• Actele de identitate și de stare civilă ale celor care ar putea moșteni.
• Testamentul, dacă există.
• Actele pentru locuințe, terenuri, mașini, conturi, acțiuni și alte bunuri cunoscute.
• Actele privind datoriile persoanei decedate.
• Adresele celorlalți posibili moștenitori, pentru ca notarul să îi poată chema.

Dacă ai pierdut un act de proprietate, notarul poate cerceta și alte probe. Pentru unele acte notariale pierdute se poate obține un duplicat sau se poate urma procedura de reconstituire.

Un an pentru acceptare, fără termen pentru deschiderea dosarului

Codul civil dă, de regulă, un an de la deces pentru a accepta sau a refuza moștenirea. Acesta nu este termenul în care trebuie să obții certificatul: nu există un termen general pentru deschiderea sau finalizarea dosarului. Dacă începi procedura după mai mulți ani, trebuie să poți dovedi că ai acceptat moștenirea la timp; în lipsa exercitării opțiunii, operează prezumția de renunțare.

Pentru decesele anterioare datei de 1 octombrie 2011, termenul de acceptare se verifică după legea aplicabilă la data decesului. Separat, termenul de doi ani contează pentru impozit: succesiunea trebuie finalizată până atunci, nu doar începută.

Cine moștenește și ce bunuri intră în calcul

Notarul verifică rudenia, testamentul și acceptările ori renunțările. Dacă persoana decedată era căsătorită, se stabilește mai întâi ce parte din bunurile comune îi aparținea. Numai după aceea se calculează partea care intră în moștenire.

Când moștenesc soțul rămas în viață și copiii, soțul primește, în principiu, un sfert din moștenire, iar copiii împart împreună trei sferturi. Asta nu înseamnă automat un sfert din întreaga locuință deținută împreună de soți. Testamentul, renunțările și situația bunurilor pot schimba calculul.

Certificatul dovedește drepturile moștenitorilor, dar nu înseamnă că fiecare bun comun a fost atribuit unui singur om. Împărțirea unor bunuri anume între mai mulți moștenitori este o chestiune separată.

Ce plătești pentru succesiune

Nu există un preț unic. Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024, aplicabil din 26 ianuarie 2024, stabilește onorarii minimale în funcție de valoarea bunurilor luată în calcul de notar. Onorariul pentru certificat nu se înmulțește automat cu numărul moștenitorilor.

La onorariu se poate adăuga TVA de 21%, dacă biroul notarial este plătitor de TVA. Pot exista costuri pentru arhivare, declarații, procuri, traduceri și alte operațiuni. Dacă persoana desemnată prin testament nu este soț sau rudă care ar putea moșteni potrivit legii, onorariul crește cu 25%.

Pentru înscrierea dreptului asupra unui imobil în cartea funciară, tariful pentru persoanele fizice este de 0,15% din valoarea folosită la calcul, dar cel puțin 60 de lei pentru fiecare imobil. Dacă valoarea din act lipsește ori este sub cea din studiul de piață, se folosește valoarea din acel studiu.

Când apare impozitul de 1%

Dacă succesiunea este încheiată în cel mult doi ani de la deces, nu se plătește impozitul pe moștenire prevăzut la articolul 111 din Codul fiscal. Dacă se încheie după acest termen, notarul calculează și încasează impozitul de 1% înainte de încheierea dosarului. Baza fiscală este valoarea netă a imobilelor din moștenire, ținând seama de datoriile deductibile, nu automat valoarea tuturor bunurilor, a conturilor și a mașinii.

Exemplu pentru un imobil de 300.000 de lei

Într-un exemplu cu un singur imobil de 300.000 de lei, fără datorii, calculul pornește de la onorariul minimal de 1.205 lei plus 0,85% din ce depășește 65.001 lei. Presupunem că notarul este plătitor de TVA și că valoarea folosită pentru înscrierea imobilului este tot 300.000 de lei.

• Onorariul minimal: 1.205 lei + 0,85% × 234.999 lei = 3.202,49 lei.
• TVA de 21% din onorariu: 672,52 lei.
• Înscrierea imobilului: 0,15% × 300.000 lei = 450 lei.
• Totalul acestor costuri, dacă dosarul este încheiat în doi ani: 4.325,01 lei.
• După doi ani, impozitul din acest exemplu este 1% × 300.000 lei = 3.000 lei; totalul calculat ajunge la 7.325,01 lei.

Aceste totaluri nu includ arhivarea sau alte acte și operațiuni. De pildă, cu încă 45 de lei presupuşi pentru arhivare, totalurile devin 4.370,01 lei, respectiv 7.370,01 lei; onorariul efectiv poate depăși minimul.

Ce faci după ce primești certificatul

Pentru un imobil, poți cere înscrierea dreptului în cartea funciară. Certificatul dovedește și drepturile asupra celorlalte bunuri înscrise în el, inclusiv conturi sau mașini; dacă sunt mai mulți moștenitori, arată drepturile fiecăruia, nu îi dă unuia singur toate bunurile.

Dacă moștenitorii nu se înțeleg

Un moștenitor care nu a depus cererea împreună cu ceilalți este chemat de notar. Dacă apar dispute despre cine moștenește, ce bunuri intră în dosar sau ce parte revine fiecăruia, notarul suspendă procedura ori stabilește ce trebuie lămurit în instanță. Certificatul poate fi eliberat după hotărârea judecătorească definitivă.

Dacă notarul refuză să facă un act, poți depune plângere în termen de 10 zile de la comunicarea refuzului sau de când ai aflat de el. Plângerea se depune prin biroul notarului și ajunge la judecătoria în a cărei circumscripție se află biroul.

Întrebări frecvente

Pot participa dacă locuiesc în străinătate?

Da. Poți fi reprezentat printr-o procură specială autentificată la consulatul României. Pentru o procură făcută în fața unei autorități străine pot fi necesare apostila ori supralegalizarea și traducerea legalizată.

Poate moșteni un copil minor?

Da. Pentru un copil sub 14 ani, acceptarea se face prin reprezentantul legal, cu autorizarea instanței de tutelă. De la 14 ani, minorul acceptă personal, cu încuviințarea scrisă a celui care îl ocrotește legal.

Preiau moștenitorii și datoriile?

Da, însă moștenitorii legali și cei care primesc întreaga moștenire sau o parte din ea prin testament răspund, în principiu, numai cu bunurile moștenirii și potrivit părții fiecăruia.

Ce se întâmplă dacă a fost uitat un bun?

Se poate cere un certificat suplimentar, cu acordul tuturor moștenitorilor citați. Dacă există opoziție sau a fost omis un moștenitor, drepturile pot fi stabilite în instanță.

Cât durează până primesc certificatul?

Nu există o durată fixă în zile. Notarul trebuie să îi cheme pe cei care pot moșteni și să verifice actele și probele; un conflict poate duce dosarul în instanță.

Surse verificate la 9 noiembrie 2026: Codul civil; Legea nr. 36/1995 privind notarii publici; Codul fiscal, articolul 111, și normele sale de aplicare; Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024 privind onorariile minimale; Ordinul ANCPI nr. 16/2019; Codul administrativ și Ordinul nr. 407/2026; informațiile Ministerului Afacerilor Interne despre declararea decesului; Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.