În plin avânt tehnologic, în România anului 2024, peste 1,1 milioane de tineri au avut prima lor experiență de vot. Nu este totuși clar cât de informați au fost privind opțiunile de vot, mai ales în contextul rețelelor sociale, unde dezinformarea și manipularea sunt la ordinea zilei.
Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie arată că procentul de 42% dintre tinerii din România spun că se informează de pe rețelele sociale: Facebook, Instagram, TikTok, Whatsapp, Telegram etc.
În acest sens, psihologul Yolanda Creţescu a vorbit, în cadrul rubricii Sfat de sănătate, despre tehnici de manipulare online și soluțiile pentru a ne apăra împotriva lor.
Fiind tineri sunt expuși constant la informații fără a avea întotdeauna capacitatea de a le evalua critic
Unul dintre cele mai mari pericole în această eră digitală este lipsa discernământului, în special în rândul tinerilor, care sunt expuși constant la informații fără a avea întotdeauna capacitatea de a le evalua critic. Yolanda Crețescu explică acest fenomen, spunând că „gândirea critică este esențială, dar prea adesea uitată în educația noastră”. Psihologul adaugă că, în fața unui flux constant de informații, „trebuie să ne antrenăm abilitatea de a întreba cine ne transmite mesajul, de ce o face și dacă sursa este credibilă”.
„Tehnicile de manipulare se bazează pe emoții puternice”
Un alt aspect important abordat de psiholog este rolul emoțiilor în manipulare. „Tehnicile de manipulare se bazează pe emoții puternice”, explică psihologul, adăugând că mesajele care provoacă frică, furie sau bucurie exagerată sunt de cele mai multe ori semne că suntem ținta unei manipulări. „Există un mecanism care ne îndreaptă atenția spre un subiect specific, distrăgându-ne de la altele mai importante”, avertizează ea.
„Cum putem avea încredere într-o persoană care își schimbă discursul de la o zi la alta?”
În ceea ce privește mesajele contradictorii, Yolanda Crețescu atrage atenția asupra importanței de a recunoaște când un discurs devine inconşistent. „Cum putem avea încredere într-o persoană care își schimbă discursul de la o zi la alta?” se întreabă psihologul, adăugând că „tehnicile de manipulare sunt mai subtile și de multe ori se bazează pe repetarea unui mesaj”. În acest sens, nu doar inteligența rațională, ci și inteligența emoțională joacă un rol crucial în apărarea împotriva manipulării, prin menținerea unui echilibru interior care ne permite să rămânem observatori critici în fața fenomenelor online.
„Mesajele care vorbesc despre ‘noi’ sunt mult mai periculoase decât cele care se adresează ‘lui eu’
Psihologul subliniază, de asemenea, că manipularea se poate face și prin utilizarea simbolurilor și arhetipurilor culturale, istorice sau sociale. „Mesajele care vorbesc despre ‘noi’ sunt mult mai periculoase decât cele care se adresează ‘lui eu’, pentru că creează o percepție de apartenență care ne face vulnerabili”. În fața acestui fenomen, este important să ne păstrăm spiritul critic și să nu ne lăsăm atrași într-o capcană a generalizărilor și exagerărilor.
În final, psihologul subliniază necesitatea unui „baze fundamentale de educație media și gândire critică”, care trebuie să fie parte integrantă din educația noastră, mai ales în fața noilor provocări aduse de tehnologiile moderne și de inteligența artificială. Aceste abilități nu doar că ne protejează de manipulare, dar ne ajută și să ne păstrăm echilibrul emoțional și să avem relații sănătoase cu informațiile pe care le consumăm.
Manipularea online poate lua multe forme
1. Emoții exagerate: Mesajele care provoacă reacții emoționale intense (frică, furie, empatie) sunt adesea utilizate pentru a manipula. Dacă un mesaj te face să te simți copleșit sau extrem de emoționat, este important să îți pui întrebări despre veridicitatea acestuia. De aceea e important sa te întrebi Cine vorbește acum? Ce spune? Când spune? Cum spune? Și DE CE SPUNE?
2. Sursele neconfirmate: Informațiile care provin din surse nesigure sau care nu sunt susținute de dovezi concrete ar trebui să le luăm cu rezervă si sa cautam sa le confirmam.Verificarea surselor este esențială pentru a evita dezinformarea.
3. Tehnicile de persuasiune: Multe campanii online folosesc tehnici de manipulare, cum ar fi apelurile la autoritate (citatul unor figuri publice) sau apelurile la tradiție (sugestia că ceva este corect pentru că a fost întotdeauna așa).
4. Dezvoltarea narativelor: Narațiunile care simplifică complexitatea unei probleme sau care demonizează un grup de oameni pot fi semne ale manipulării. Este important să căutăm nuanțe în discuții și să evităm generalizările.
Cum ne ferim de manipulare
1. Educația media: Este esențial să ne dezvoltăm abilitățile de gândire critică și să învățăm cum să evaluăm informațiile.sa avem mai multe surse media.Sa ne cultivam educația media
2. Verificarea faptelor: Folosirea site-urilor de specialitate pentru a verifica informațiile înainte de a le accepta ca adevărate. Aceste platforme pot ajuta la identificarea știrilor false sau exagerate.
3. Limitarea timpului petrecut pe social media: Stabilirea unor limite în utilizarea rețelelor sociale poate reduce expunerea la informații manipulative. Permite retinerea unei cantități de informație mai mare,se obține un bagaj de cunoștințe care ne aduce cunoaștere.SM ul produce iluzia cunoașterii…este o re cunoastere.De asemenea, poate ajuta la îmbunătățirea sănătății mentale.
4. Diversificarea surselor de informație: Căutarea unor perspective variate asupra subiectelor importante poate ajuta la evitarea gândirii de tip „tunel” și la o înțelegere mai profundă a problemelor.
De ce Social Media ar trebui să fie pentru socializare, nu pentru informare
Social media a fost concepută inițial ca o platformă pentru conectarea oamenilor. Utilizarea acesteia pentru socializare aduce numeroase beneficii, cum ar fi:
1. Întărirea relațiilor interumane: Interacțiunile sociale pot sprijini sănătatea mentală și pot reduce sentimentul de izolare.
2. Creșterea empatiei: Discuțiile între oameni din diverse medii pot promova înțelegerea și empatia, esențiale în societatea diversă de astăzi.
3. Reducerea confuziei informaționale: Când social media este folosită în principal pentru socializare, utilizatorii pot evita suprasaturarea informațională, care poate duce la confuzie și anxietate
Tehnicile de manipulare online
1. Titlurile exagerate sau înșelătoare sunt folosite pentru a atrage atenția și a genera trafic, dar adesea nu reflectă conținutul real.
2. Dezinformarea și fake news: Distribuirea intenționată de informații false sau înșelătoare pentru a influența opinia publică. Acestea pot include știri fabricate sau interpretări distorsionate ale evenimentelor.
3. Filtrarea informației: Algoritmii rețelelor sociale tind să prioritizeze conținutul care generează reacții puternice, cum ar fi emoțiile negative sau polarizarea. Aceasta poate duce la o „bula informațională”, unde utilizatorii sunt expuși doar la perspective cu care sunt deja de acord.
4. Tehnici de scenariizare: Folosirea unor texte specifice care fac ca informația să pară mai credibilă sau mai convingătoare. De exemplu, prezentarea unor studii de caz sau a unor povești personale pentru a ilustra un punct de vedere.
5. Propaganda: Utilizarea sistematică a informației pentru a promova o anumită agendă sau ideologie. Acest lucru poate include manipularea statisticilor sau a faptelor pentru a susține un anumit narativ.
Sursa – www.antena3.ro
