Decizia care schimba totul la ANAF. Cati bani primesc inspectorii care cresc incasarile la buget
Funcționarii publici din cadrul Fiscului ar putea încasa prime anuale echivalente cu până la trei salarii de bază, condiția principală fiind depășirea planului de colectare. Măsura face parte dintr-un jalon PNRR obligatoriu, menit să salveze o finanțare europeană de aproximativ un miliard de euro.
Banii europeni dictează regulile jocului
Documentul aflat acum în lucru nu mai poate fi adoptat de Guvernul demis condus de Ilie Bolojan. Dar urgența rămâne pe masa viitorului executiv, indiferent de culoarea politică a acestuia. Motivul este unul pur matematic și ține de angajamentele externe ale României. Mai exact, implementarea acestui sistem de recompensare este un jalon strict inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Termenul asumat în fața Comisiei Europene pentru îndeplinirea acestui jalon este trimestrul al doilea al anului, adică până la finalul lunii iunie. Deși termenul-limită general al PNRR este 31 august 2026, respectarea calendarului din iunie ar permite eventuale ajustări solicitate de la Bruxelles. Iar miza nu este deloc de neglijat. Mai multe jaloane privind Agenția Națională de Administrare Fiscală au fost introduse anul trecut în PNRR tocmai pentru a evita pierderea unei finanțări masive, evaluate la aproximativ un miliard de euro.
Cum funcționează mecanismul de premiere
Potrivit unui proiect de ordonanță obținut și analizat de [SOURCE], mecanismul anual de recompensare financiară va fi aplicat funcționarilor din aparatul propriu și structurile subordonate ANAF. Totul depinde de îndeplinirea unor indicatori-cheie de performanță foarte bine definiți.
„În scopul creșterii performanței instituționale și consolidării capacității administrative, pentru funcționarii publici din cadrul aparatului propriu și al structurilor subordonate ANAF se instituie un mecanism anual de recompensare financiară, acordat în funcție de gradul de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanță specifici agenției. Mecanismul de recompensare financiară se aplică cu respectarea următoarelor principii: legalitate și transparență; obiectivitate și nediscriminare; proporționalitate; corelarea performanței individuale cu performanța instituțională; prevenirea conflictelor de interese și a comportamentelor abuzive; protejarea drepturilor contribuabililor.” – Proiect de ordonanță, Ministerul Finanțelor
Banii pentru aceste bonusuri nu vor pica din cer. Ei vor proveni din alocări specifice ale Ministerului Finanțelor, strict în funcție de îndeplinirea planului de colectare asumat. O altă sursă de finanțare o reprezintă reținerea a 10% din sumele recuperate prin executarea hotărârilor judecătorești penale care vizează creanțe provenite din infracțiuni. Aceste fonduri vor acoperi atât recompensele, cât și cheltuieli urgente legate de executările silite speciale, inclusiv administrarea și paza bunurilor sechestrate de statul român.
Impactul direct și sancțiunile pentru ineficiență
Să fim serioși, un sistem bazat doar pe prime nu ar funcționa complet fără o componentă de responsabilizare. Proiectul prevede și sancțiuni clare pentru angajații care nu își ating obiectivele stabilite. În cazul personalului care obține doar calificativul „satisfăcător” și ratează indicatorii de performanță, se vor aplica dispozițiile Codului administrativ. Asta înseamnă diminuarea salariului cu 10% până la următoarea evaluare anuală.
V-ați întrebat vreodată cum se traduce asta în viața reală a unui angajat la stat? Pentru un inspector fiscal cu un salariu de bază net de 6.000 de lei, o tăiere de 10% înseamnă o pierdere de 600 de lei în fiecare lună, în timp ce un bonus maxim de trei salarii i-ar aduce o primă anuală de 18.000 de lei dintr-un foc. Diferența de abordare este uriașă și ar trebui să schimbe radical modul în care funcționarii privesc interacțiunea cu mediul de afaceri și colectarea debitelor.
Cifrele vorbesc de la sine.
Bonusurile vor fi analizate și aprobate de o comisie specială condusă direct de președintele instituției. Procedura exactă de evaluare, indicatorii și componența comisiei urmează să fie stabilite printr-un ordin intern. Plata efectivă a recompenselor se va face în primul semestru al anului următor evaluării. Condiția de bază este ca angajatul să fie încă în funcție la momentul plății, iar cei sancționați disciplinar sau care au încălcat normele de etică și integritate ies din start din calcule.
Criteriile care împart banii în patru categorii
Împărțirea banilor nu se va face la întâmplare, ci pe baza unor criterii de repartizare foarte stricte. Pe hârtie lucrurile sună bine, punându-se accent pe contribuția personală în încasarea de venituri la bugetul general consolidat. Se va puncta contribuția efectivă în activitatea de sechestrare a bunurilor (în vederea valorificării sau confiscării), ținându-se cont de gradul de periculozitate și dificultate a acțiunilor desfășurate de inspectori pe teren.
Numai că evaluarea merge mult mai în profunzime. Va conta contribuția adusă în activități specifice precum controlul fiscal, colectarea creanțelor, asistența oferită contribuabililor, dar și reprezentarea în fața instanțelor de judecată sau recuperarea datoriilor în procedurile de insolvență. Un aspect interesant este punctarea valorificării rapide a bunurilor confiscate, condiția fiind nedepășirea coeficientului de perisabilitate admis de norme. Competența profesională dovedită, disponibilitatea la sarcini suplimentare, precum și frecvența, natura, dificultatea și valoarea constatărilor din timpul controalelor vor cântări greu la dosarul de evaluare anuală.
În funcție de aceste criterii complexe, cuantumul recompenselor financiare anuale acordate individual este structurat pe patru niveluri de performanță:
- Nivelul 1 (maxim trei salarii de bază) este rezervat pentru personalul care exercită activități directe de colectare, monitorizare a veniturilor, executări silite speciale și personalul structurilor antifraudă fiscală.
- Nivelul 2 (maxim două salarii de bază) vizează activitatea de inspecție fiscală, verificarea situației fiscale, managementul riscurilor și emiterea de acorduri de preț în avans și soluționare a procedurilor amiabile.
- Nivelul 3 (maxim 1,5 salarii de bază) se aplică pentru personalul din asistență contribuabili, juridic, integritate, informații fiscale, cooperare internațională, tehnologia informației și strategie.
- Nivelul 4 (maxim un salariu de bază) este destinat personalului de la investiții, achiziții publice, servicii interne, contabilitate, resurse umane, comunicare și audit public intern.
O schimbare de paradigmă în administrație
Și totuși, implementarea acestui sistem depinde de viteza de reacție a clasei politice (un detaliu care ne ține adesea în suspans). Noul executiv care va prelua mandatul va trebui să treacă rapid acest proiect prin ședințele de la Palatul Victoria sau să îl promoveze direct prin Parlament, asumându-și o reformă profundă a modului în care funcționează aparatul de stat.
Presiunea timpului este cât se poate de reală. O întârziere dincolo de luna iunie ar putea declanșa mecanisme de suspendare a fondurilor europene, exact într-un moment în care deficitul bugetar necesită injecții masive de capital și o colectare exemplară a taxelor. Astfel, reforma Fiscului depășește stadiul de discuție teoretică despre eficientizare, devenind o condiție de supraviețuire financiară a statului în relația cu partenerii externi.
Dacă viitorul guvern va reuși să transforme acest proiect în lege aplicabilă, România ar putea asista la prima încercare reală de a introduce performanța de tip corporativ în inima administrației publice. Succesul măsurii se va măsura însă doar în sumele efectiv recuperate din evaziune și virate în conturile Trezoreriei, nu în promisiunile redactate pe hârtie.
