Decizia care vizează milioane de debitori. De ce au primit băncile amenzi de 710 milioane de euro

Zece dintre cele mai mari instituții financiare din România au primit amenzi cumulate de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, din partea Consiliului Concurenței. Sancțiunea vine în urma unei investigații ample privind posibila manipulare a indicelui ROBOR, referința principală pentru creditele acordate populației și companiilor înainte de 2019.

Miza reală a acestei decizii nu se oprește doar la suma astronomică virată teoretic la bugetul de stat, ci atinge direct buzunarele celor care au rambursat lunar rate calculate pe baza acestui indice. Dacă băncile au coordonat cotațiile în perioada de fixing, așa cum susține autoritatea, orice fracțiune de procent adăugată artificial s-a tradus în profituri pentru bănci și costuri suplimentare pentru cetățeni și companii. Până la urmă, cine recuperează prejudiciul suferit de clienții finali?

Acuzațiile oficiale și mecanismul de fixing

Investigația a scos la iveală o presupusă practică neconcurențială în piața monetară interbancară. instituțiile de credit ar fi făcut schimb de informații confidențiale și strategice referitoare la nivelul cotațiilor.

RecomandăriDecizia care vizează milioane de angajați. Companiile riscă amenzi de 30.000 de lei

Iar acest comportament ar fi influențat direct formarea indicelui utilizat ca referință. Problema a fost identificată cu precădere la maturitățile de 3, 6 și 12 luni, unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Aici, media depinde mai mult de estimări decât de banii mutați fizic dintr-un cont în altul, ceea ce a lăsat loc unor posibile distorsiuni care au afectat inclusiv creditele primăriilor sau ale autorităților publice locale.

Conform datelor publicate luni dimineață de Adevarul, investigația a fost declanșată la finalul anului 2022 și a parcurs inclusiv procedura de avizare în cadrul mecanismului de cooperare cu comisia europeană. Așa cum s-a întâmplat în trecut în Uniunea Europeană și Statele Unite, unde cazuri similare au dus la ajustări ale reglementărilor, autoritățile române susțin că au descoperit o corelare nefirească între băncile participante.

Președintele instituției a ținut să clarifice natura sancțiunii, subliniind că plenul a votat în unanimitate.

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, fireste pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări.” – Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței

Dar de ce contează atât de mult aceste cotații estimative pentru omul de rând?

„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale.” – Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței

Ce înseamnă concret pentru bugetul public și bănci

Lista sancțiunilor lovește direct în bilanțurile celor mai mari jucători din piață. Banca Transilvania a primit cea mai mare amendă, de 875,74 milioane lei, alături de o sancțiune separată de 85,03 milioane lei aferentă faptei realizate de OTP Bank România. Urmează Banca Comercială Română cu 577,36 milioane lei și Raiffeisen Bank cu 442,49 milioane lei.

RecomandăriS-a aflat adevarul despre bugetul CFR. Decizia care vizeaza milioane de calatori români

UniCredit Bank are de plată 431,03 milioane lei, BRD, Groupe Société Générale cu 412,47 milioane lei, iar ING Bank a fost sancționată cu 405,91 milioane lei. Pe listă se mai află CEC Bank cu 332,98 milioane lei, Exim Banca Românească cu 96,49 milioane lei, Libra Internet Bank cu 45,86 milioane lei și Intesa Sanpaolo Bank România cu 28,1 milioane lei.

Cifrele vorbesc de la sine.

Și totuși, executarea acestor sume nu va fi un proces simplu. Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, ceea ce înseamnă că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are obligația să pună în aplicare sancțiunile și să încaseze banii pentru bugetul de stat. Numai că băncile au la dispoziție 30 de zile de la comunicarea motivării pentru a contesta hotărârea la Curtea de Apel.

E drept că statul ar putea încasa teoretic o sumă uriașă, dar litigiile se anunță de lungă durată. instituțiile financiare au primit un termen de 60 de zile pentru a propune măsuri de remediere a practicilor anticoncurențiale. Dilema administrativă majoră rămâne însă în curtea ANAF. Va reuși statul să securizeze aceste fonduri în bugetul public pe termen scurt, sau vom asista la un deceniu de procese prin instanțele din România, timp în care executarea amenzilor va fi contestată la fiecare pas?