Deficitul scade spre 6%. BNR recunoaște – a umflat inflația și datoria
Deficitul bugetar. Asta a fost marea problemă a României. Dar acum, lucrurile se mișcă. Banca Națională, după o ședință la nivel înalt între premier și guvernator, admite fără ocolișuri: acest dezechilibru a alimentat direct inflația record și datoria publică în creștere.
Măsurile Guvernului pentru consolidare fiscală încep să funcționeze. Asta a transmis miercuri Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, în declarații pentru Digi 24, citate de Agerpres și Adevărul. Întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și guvernatorul Mugur Isărescu nu e întâmplătoare, pentru că se pune la punct bugetul pe 2026, un an considerat vital pentru economia țării.
BNR pune degetul pe rană: „Deficitul era principala problemă”
Banca Națională a spus-o clar. Deficitul bugetar nu a fost o simplă statistică, ci motorul problemelor economice. „Deficitul bugetar reprezenta principala problemă. Era generator de inflaţie, de datorie publică, de o serie întreagă de neclarităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a României şi stabilitatea economică”, a punctat Dan Suciu. O admitere fără perdea.
Perspectiva s-a schimbat. Colaborarea cu Guvernul și Finanțele este acum foarte strânsă, Suciu menționând chiar „consultări zilnice” care au produs un rezultat concret. „Consolidarea fiscală dă rezultate şi ne permite să abordăm cu mai multă încredere, şi cu sprijinul Guvernului, bătălia împotriva inflaţiei, care este o funcţie a Băncii Naţionale”, a completat oficialul BNR. Viitorul pare, cel puțin, „ceva mai coerent”.
Dobânda de referință rămâne sus? Răspunsul care surprinde
Vor scădea dobânzile? Asta e întrebarea de pe buzele tuturor. Răspunsul lui Dan Suciu, când a fost întrebat de dobânda de politică monetară de 6,5%, a surprins pe mulți. „Nu ştiu dacă 6,5% e o dobândă mare, dacă o raportăm la inflaţie. Nu este o dobândă mare. Este o dobândă mult sub inflaţie”, a spus el. Logica sa? În mod normal, dobânzile ar trebui să fie peste inflație pentru a o combate eficient, dar BNR a ales o cale de mijloc, una care să nu oprească de tot creșterea economică.
Deci, nu se anunță majorări. O veste bună, dar condiționată. O posibilă reducere a dobânzii anul acesta atârnă de construcția finală a bugetului și de ce se întâmplă pe plan extern, în timp ce inflația, chiar dacă se va tempera în a doua jumătate a anului, încă este presată de prețurile la alimente și de eliminarea plafonului la gaze.
Finanțele confirmă: țintă de 6% și investiții de 137 miliarde de lei
Cifrele de la Finanțe confirmă spusele BNR. Ministrul Alexandru Nazare a anunțat o țintă de deficit pentru 2026 „spre 6%”. Mai mult, execuția bugetară din 2025 indică un deficit cash mai mic decât se anticipa, undeva la 7,7% din PIB, o dovadă a unei „ajustări foarte serioase”.
Investițiile sunt piesa de rezistență a bugetului. Vorbim de 137 de miliarde de lei în 2025, cu 15% mai mult, majoritatea banilor venind din fonduri europene. Cum s-a putut? Renegocierea PNRR a fost cheia, a explicat Nazare. „Am reașezat proiecte finanțate prin fonduri europene, iar totalitatea acestor măsuri au creat efecte importante”, a spus ministrul. Acest succes, a adăugat el, a cântărit greu în ochii Comisiei Europene, sporind credibilitatea țării.
Recesiune tehnică la orizont? „O expresie a comparațiilor statistice”
Se tot vorbește de riscul unei recesiuni tehnice, deși cifrele par bune. Dan Suciu a încercat să liniștească apele. El a explicat că o astfel de recesiune, dacă va fi confirmată, nu înseamnă un dezastru economic. Surprinzător sau nu, e mai degrabă o problemă de statistică.
„Ea este, dacă apare, expresia unor comparaţii statistice trimestriale, nu neapărat a unei situaţii economice dezastruoase”, a clarificat purtătorul de cuvânt al BNR. El a subliniat că, la nivel de an întreg, România va avea probabil creștere economică în 2025, iar perspectivele pentru 2026 arată la fel de bine. Există o singură condiție. Guvernul trebuie să meargă mai departe cu politicile de consolidare fiscală. Drumul e lung. Dar începutul a fost făcut.
