Dieteticienii explică cum să eviți indigestia la masa de Paște
Mesele bogate de Paște pot deveni o provocare pentru organism, mai ales pentru persoanele care au ținut post. Specialiștii în nutriție-dietetică atrag atenția că nu un singur aliment este de vină pentru disconfort, ci trecerea bruscă de la o dietă vegetală la una bogată în grăsimi și proteine.
De cele mai multe ori, responsabile sunt asocierile incorecte și cantitățile prea mari consumate într-un timp scurt.
De ce este organismul suprasolicitat
Adina Rusu, preşedintele Colegiului Dieteticienilor din judeţul Iaşi, explică mecanismul din spatele acestor probleme. În timpul postului, organismul se adaptează la un aport redus de proteine și grăsimi de origine animală, consumând mai mulți carbohidrați din cereale și leguminoase. din acest motiv, secreția enzimelor necesare pentru digestia grăsimilor și proteinelor scade.
„Organismul se adaptează la acest tip de alimentaţie printr-o stimulare mai scăzută a secreţiei enzimelor implicate în digestia grăsimilor şi, într-o măsură mai mică, a celor implicate în digestia proteinelor”, a explicat Adina Rusu, pentru AGERPRES.
Potrivit acesteia, corpul reintroduce relativ rapid proteinele în circuitul digestiv. Însă digestia grăsimilor este un proces mult mai complex, dependent de secreția de bilă și de enzimele pancreatice.
„În condiţiile unui aport redus, aşa cum este în post, aceste mecanisme sunt mai puţin stimulate, ceea ce explică de ce grăsimile sunt, în general, mai greu tolerate când sunt reintroduse”, a precizat dieteticianul.
Combinații corecte și porții moderate
Meniul tradițional de Paște include ouă fierte, drob, carne de miel, salate cu maioneză și deserturi precum cozonacul și pasca. Soluția pentru a evita problemele digestive este echilibrarea acestor preparate cu legumele de primăvară, care apar exact în această perioadă.
„Asocierea preparatelor tradiţionale cu salate proaspete – din verdeţuri, ridichi, ceapă verde, salată verde sau alte legume de sezon – poate susţine digestia şi poate reduce senzaţia de plenitudine după masă”, a explicat Adina Rusu.
O abordare practică este organizarea fiecărei mese în jurul unei combinații simple. O sursă de proteină, precum ouăle, drobul sau carnea, trebuie însoțită de o cantitate generoasă de legume. Mai exact, trebuie evitată suprapunerea mai multor feluri de mâncare consistente la aceeași masă.
Ouăle sau drobul pot fi consumate cu salată, iar friptura poate fi asociată cu legume.
Și desertul trebuie gestionat cu atenție. „Dulciurile, precum pasca sau cozonacul, pot fi consumate separat, la distanţă de mesele principale, în porţii moderate”, a mai explicat specialistul. si, este recomandată respectarea unui program al meselor, pentru a nu mânca pe tot parcursul zilei, ceea ce ar suprasolicita sistemul digestiv.
Rolul alcoolului și al mișcării
Consumul de alcool poate accentua disconfortul digestiv, mai ales când este băut în exces. Acesta încetinește golirea gastrică și suprasolicită ficatul, în special în combinație cu mese bogate în grăsimi. În plus, alcoolul poate stimula apetitul și reduce autocontrolul, favorizând supraalimentarea.
Hidratarea este un alt element adesea neglijat. Un aport adecvat de lichide susține digestia și ajută la menținerea unui tranzit intestinal normal. Apa rămâne cea mai bună opțiune, deoarece băuturile alcoolice sau cele cu zahăr pot contribui la deshidratare.
O plimbare de 10-20 de minute după masă poate avea un rol benefic. Activitatea fizică ușoară stimulează motilitatea gastrointestinală și poate reduce senzația de plenitudine sau disconfort.
