Din cauza deficitului, cheltuielile statului cresc, complicând viitorul financiar
În România, deficitul bugetar ia amploare, iar Ministerul Finanțelor a tras un nou semnal de alarmă asupra situației financiare a statului. În informaţiile raportului privind execuția bugetară pentru primele șase luni din 2025, deficitul a ajuns la 69,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,68% din PIB. Aceasta reprezintă o deteriorare față de aceeași perioadă a anului 2024, când deficitul era de 63,67 miliarde lei (3,62% din PIB). Deși veniturile publice au crescut considerabil, ritmul cheltuielilor a depășit capacitățile de încasare ale statului.
Astfel, Ministerul Finanțelor a declarat că execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2025 s-a încheiat cu un deficit semnificativ. Aceasta a generat o presiune suplimentară asupra economiei, afectând atât politicile fiscale, cât și prognozele bugetare.
Care a fost evoluția veniturilor publice?
În ciuda creșterii deficitului, veniturile publice au înregistrat o evoluție pozitivă, cu o creștere de 12,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la un total de 310,52 miliarde lei. Cele mai importante surse de venit includ impozitele pe venituri și salarii, contribuțiile sociale, accizele și fondurile europene.
Impozitul pe salarii și venit a contribuit semnificativ la buget, aducând 30,34 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 21,8%, susținută de un avans de aproape 85% al încasărilor din impozitul pe dividende. Acest fapt indică o recuperare economică pe anumite segmente, dar și o dependență tot mai mare de aceste surse de venituri.
Contribuțiile la sistemul de asigurări sociale au generat 103,46 miliarde lei, înregistrând o creștere de 11,6%, iar fondul colectat din TVA a ajuns la 59,27 miliarde lei, având o creștere modestă de 3,8%. În același timp, accizele au crescut la 21,96 miliarde lei, iar fondurile europene au totalizat 25,07 miliarde lei, ceea ce subliniază importanța acestor surse externe pentru bugetul național.
Cât au crescut cheltuielile publice?
Pe de altă parte, cheltuielile publice au crescut într-un ritm alarmant, atingând 380,32 miliarde de lei, reprezentând 20,1% din PIB. Această proporție este mai mare față de 19,3% în aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile de personal, care au consumat 85,46 miliarde lei, și cele pentru bunuri și servicii, care au crescut la 45,51 miliarde lei, subliniază presiunea existentă asupra bugetului.
O problemă majoră o reprezintă cheltuielile generate de dobânzi, unde statul a fost obligat să achite 25,23 miliarde lei, cu 7,62 miliarde lei mai mult decât anul trecut. Acest increment subliniază riscurile asociate cu îndatorarea publică și cu costurile serviciului debitelor.
Însă, cheltuielile pentru protecția socială au crescut puternic, depășind 126,57 miliarde lei, influențate de recalcularea pensiilor și de programele de sprijin pentru facturile la energie. Subvențiile, în special pentru agricultură și transporturi, au totalizat 6,59 miliarde lei, în timp ce alte cheltuieli cum ar fi bursele, despăgubirile și restituirile au ajuns la 9,01 miliarde lei.
Investițiile și fondurile UE ca soluții
Cu toate provocările evidente în privința cheltuielilor curente, investițiile rămân o componentă esențială în strategia bugetară a guvernului. În prima jumătate a anului 2025, s-au alocat 50,44 miliarde lei pentru investiții publice, o creștere de 9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Aceste investiții includ atât cheltuieli de capital, cât și sume atrase din surse externe, marcând un efort de dezvoltare durabilă.
Proiectele finanțate prin fonduri externe nerambursabile au înregistrat, de asemenea, un nivel record, atingând 29,91 miliarde lei, în creștere cu peste 22%. Aceste fonduri sunt esențiale pentru stimularea infrastructurii și pentru reducerea presiunii asupra bugetului de stat. Totuși, provocarea rămâne: cum să se mențină aceste investiții în contextul unei creșteri vertiginoase a cheltuielilor fixe.
Aşadar, guvernul se află într-o cursă contracronometru pentru a păstra deficitul sub control, având în vedere că cheltuielile fixe – salarii, pensii, dobânzi – continuă să crească.
În acest context, Ministerul Finanțelor subliniază importanța eforturilor de eficientizare a colectării veniturilor și de atragere a fondurilor europene, care vor rămâne prioritare în a doua parte a anului. Acest lucru ar putea contribui la stabilizarea deficitului și la îmbunătățirea perspectivei economice a României.
Sursa: financiarul.ro
