Dispută în Guvern. Bolojan acuză investiția americană în energia României.

Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești a declanșat o dispută deschisă la vârful administrației centrale. Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, îl acuză direct pe premierul demis, Ilie Bolojan, că pune în pericol parteneriatul strategic cu Statele Unite, după ce șeful Guvernului a catalogat investiția drept o simplă risipă de fonduri.

Dincolo de retorica de platou, miza reală a acestui blocaj vizează poziția României pe piața energetică regională și accesul la linii de finanțare preferențiale. O eventuală anulare a proiectului cu partenerii americani ar putea bloca împrumuturi masive cu dobânzi de doar 1%, forțând statul să se finanțeze de pe piața liberă la costuri de 7%. țara noastră riscă să rateze șansa transformării într-un hub major de tranzit pentru gazele destinate Europei Centrale.

Acuzații de blocaj instituțional

Dezbaterea privind infrastructura energetică (esențială pentru independența regiunii) nu a apărut peste noapte. Proiectul de la Doicești a fost demarat încă din 2020. Mai mult, în luna octombrie a anului trecut, statele din regiune au semnat în Grecia un memorandum de principiu cu SUA privind coridorul vertical, România fiind reprezentată atunci de vicepremierul Cătălin Predoiu. După acel moment, executivul avea la dispoziție o fereastră de 90 de zile pentru a oferi un răspuns oficial privind direcția strategică asumată.

RecomandariPNL cere public planul de guvernare al PSD dupa caderea Cabinetului Bolojan. Acuzatii in coalitie

Și totuși, viziunile de la nivelul executivului sunt radical diferite. Așa cum a relatat luni seară Antena3 în cadrul unei emisiuni, Ilie Bolojan consideră că banii direcționați către acest tip de tehnologie nu aduc beneficii reale statului român.

„Știți cât a consumat Nuclearelectrica acolo? Peste 240 de milioane de dolari. Și vom rămâne cu un teren și vom rămâne cu niște hârtii. Întrebarea este: merită asta? În loc să facem niște investiții, de exemplu, cu cap, să ne negociem cât se poate de clar contractele și să investim, de exemplu, în nuclear cu adevărat.” – Ilie Bolojan, premier demis

Miliarde de dolari pe masa negocierilor

Dar cum justifică fosta conducere a ministerului aceste eforturi financiare? Bogdan Ivan susține că investiția aduce avantaje strategice pe termen lung, oferind un avans tehnologic clar față de restul continentului.

„Faptul că acest proiect este unic în Europa, e cel mai avansat cu doi-trei ani în fața oricărui alt proiect de reactoare nucleare de acest tip din întreaga Europă, e un foarte mare avantaj pentru România.” – Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei

Cifrele vorbesc de la sine.

RecomandariGuvernul Bolojan aprobă pachetul trei de măsuri fiscale. Kovesi respinge acuzațiile lui Nicușor Dan

Fostul ministru a explicat că există deja un acord verbal din partea Băncii Mondiale pentru o finanțare de 3 miliarde de dolari destinată reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Iar în această vară, Statele Unite ar urma să anunțe o finanțare similară, tot de 3 miliarde de dolari. Separat, România a obținut deja 495 de milioane de dolari de la Banca Mondială pentru extinderea rețelelor de transport de gaze. Odată funcțional, acest sistem ar genera venituri anuale de aproximativ 250 de milioane de euro exclusiv din tranzit.

RecomandariCoaliția de guvernare s-a rupt. Ilie Bolojan lansează acuzații grave la adresa PSD

Tensiuni politice și piața regională

Iar conflictul nu se rezumă doar la viziuni economice divergente. Fostul ministru a denunțat atacuri mediatice sistematice, sugerând că opoziția față de proiectele cu SUA servește direct intereselor Federației Ruse, în condițiile în care înlocuirea gazului rusesc cu cel american deranjează anumite sfere de influență regionale.

Pentru a securiza piața internă, analizele ministerului vizau o strategie pe următorii 25 de ani. Planul avea două componente majore. Prima presupunea consumul gazului intern în industria românească, la un preț bazat pe costul de producție plus un profit reglementat. A doua viza tranzitarea gazelor americane venite prin Grecia către restul Europei, asigurând necesarul pentru vecinii dependenți de importuri (Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Austria), fără a pune presiune pe rezervele naționale extrase din Marea Neagră.

Numai că planul de a deveni cel mai important trader regional necesită asumare politică la cel mai înalt nivel. Ivan a precizat că a solicitat un mandat guvernamental clar și o discuție în CSAT pentru a stabili această strategie de aprovizionare. Acest mandat nu i-a fost acordat niciodată de către cancelaria premierului. Până la urmă, fără o semnătură fermă, documentele de strategie rămân blocate în sertarele ministerelor.

Decizia finală privind continuarea proiectului de la Doicești și asumarea unui rol de hub regional revine viitorului guvern. Până la instalarea unui executiv cu puteri depline, negocierile pentru coridorul vertical stagnează, iar partenerii externi așteaptă clarificări oficiale privind direcția energetică a Bucureștiului.