Drepturile medicale ale persoanelor neasigurate se largesc in Romania din 2026

Un diagnostic de cancer nu mai înseamnă automat și ruină financiară pentru românii fără venituri și fără asigurare medicală. De la începutul anului 2026, aceștia devin asigurați cu drepturi depline pe toată perioada tratamentului, până la vindecare. Măsura este parte dintr-o serie de clarificări aduse de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) care redesenează harta serviciilor gratuite pentru cei care nu contribuie la sistem. Totuși, pentru restul afecțiunilor, situația rămâne complicată.

Pachetul minimal: Plasa de siguranță pentru urgențe

Orice persoană, indiferent dacă este asigurată sau nu, are dreptul la un set de servicii de bază, denumit pachetul minimal. Acesta nu este gândit pentru tratarea bolilor cronice sau pentru investigații complexe, ci reprezintă intervenția statului în situații limită, care pun viața în pericol. Concret, oricine se află pe teritoriul României poate beneficia gratuit de asistență medicală de urgență la camerele de gardă ale spitalelor (UPU/CPU) și prin serviciul de Ambulanță. Aici sunt incluse consultația, investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului de urgență, tratamentul imediat și, dacă este cazul, internarea.

Pe lângă urgențele medico-chirurgicale, pachetul minimal acoperă și alte câteva zone critice. Femeile însărcinate beneficiază de supraveghere medicală pe parcursul sarcinii și lăuziei, pentru a preveni complicațiile. De asemenea, sunt incluse servicii de planificare familială și anumite intervenții din programele naționale de sănătate publică, cum ar fi vaccinările obligatorii sau măsurile de control în caz de epidemii. Practic, este plasa de siguranță care te ferește de dezastru, dar nu te ajută să gestionezi o boală pe termen lung.

Programele naționale: Colacul de salvare pentru boli grave

Adevărata noutate și speranță pentru persoanele neasigurate vine din zona programelor naționale de sănătate (PNS). Acestea sunt finanțate direct de la bugetul de stat și vizează afecțiuni cu impact major asupra sănătății publice, precum cancerul, HIV/SIDA sau tuberculoza. Regulile intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026, detaliate într-un comunicat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, stabilesc clar cine și ce primește.

Cea mai importantă modificare vizează pacienții oncologici. Potrivit CNAS, pacienții fără venituri care sunt diagnosticați cu o formă de cancer și sunt înscriși în programul național de oncologie devin automat persoane asigurate. Acest statut le oferă acces la întregul pachet de bază de servicii medicale, de la consultații de specialitate și investigații paraclinice, până la spitalizare și medicamente compensate, pe toată perioada necesară până la vindecarea afecțiunii.

Pentru alte două categorii de pacienți, regulile sunt, de asemenea, specifice. Persoanele neasigurate incluse în programul național pentru HIV/SIDA și în cel pentru tuberculoză (TBC) au garantat accesul la tratamentul și monitorizarea specifice acestor boli. Chiar dacă nu devin asigurați cu drepturi depline, statul le asigură continuitatea tratamentului, considerat esențial pentru a preveni răspândirea acestor infecții.

Ce se întâmplă cu alte boli cronice?

Situația devine mai nuanțată pentru pacienții neasigurați care suferă de alte afecțiuni acoperite de programe naționale, cum ar fi diabetul, bolile cardiovasculare sau bolile rare. Pentru ei, statul garantează accesul la serviciile medicale, medicamentele, materialele sanitare și dispozitivele medicale specifice programului în care sunt înscriși.

Mai mult, aceștia beneficiază și de serviciile din pachetul de bază care sunt direct legate de boala lor. De exemplu, un pacient neasigurat cu diabet, înscris în program, va primi gratuit nu doar insulina, ci și consultațiile la diabetolog sau internările necesare pentru gestionarea unui episod acut, până la vindecarea respectivei afecțiuni. Suplimentar, aceștia păstrează și drepturile din pachetul minimal, valabile pentru orice altă urgență medicală.

Marea necunoscută: Restul afecțiunilor

Problema majoră rămâne pentru persoanele neasigurate care suferă de boli ce nu sunt acoperite de un program național. O persoană cu o afecțiune reumatologică, digestivă sau neurologică care nu reprezintă o urgență medico-chirurgicală nu are, în teorie, acces la consultații de specialitate gratuite, investigații decontate sau tratament compensat. Pentru ei, singura poartă de intrare în sistemul public de sănătate rămâne camera de gardă, dar numai atunci când starea lor se agravează și devine o urgență.

Această realitate subliniază importanța deținerii calității de asigurat. Chiar dacă sistemul a creat aceste culoare speciale pentru bolile cu cel mai mare impact, pentru mii de alte diagnostice, lipsa asigurării medicale înseamnă costuri directe, adesea prohibitive, pentru orice serviciu medical în afara celor de urgență. Sistemul actual oferă o plasă de siguranță, dar este una cu ochiuri mari, care lasă numeroase categorii de pacienți vulnerabili în fața costurilor din sistemul privat sau a amânării vizitei la medic până când situația devine critică.