Evaluarea elevilor se schimbă din 2026-2027. Ce înseamnă standardele naționale pentru note, profesori și părinți

Din anul școlar 2026-2027, profesorii vor fi obligați să acorde notele și calificativele după standarde naționale de evaluare pentru fiecare disciplină din trunchiul comun, iar nerespectarea acestor reguli va putea fi încadrată ca abatere disciplinară. Măsura este prevăzută în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a fost confirmată de Ministerul Educației.

Mai precis, forma notării nu se schimbă: în ciclul primar rămân calificativele, la gimnaziu și liceu rămân notele de la 1 la 10, iar la clasa pregătitoare și clasa I rămân rapoartele descriptive. Schimbarea apare la baza pe care se dau aceste evaluări. Pentru elevii din primar, gimnaziu și clasa a IX-a, notele și calificativele vor trebui raportate la standarde naționale clare, construite în jurul competențelor reale, nu doar al aprecierii fiecărui profesor.

Miza practică este simplă pentru familii și școli: aceeași performanță ar urma să fie evaluată mai apropiat de la o școală la alta și de la o localitate la alta. Iar pentru profesori, libertatea de predare rămâne, dar spațiul de a nota foarte diferit de la o clasă la alta se restrânge. Riscul nou este cel al sancțiunilor disciplinare, controlul urmând să fie făcut prin inspecția școlară.

Standardele de evaluare devin obligatorii pentru profesori

Noile standarde sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual. Evaluarea făcută fără respectarea lor va putea fi sancționată disciplinar, ceea ce schimbă raportul dintre profesor și sistemul de control al Ministerului Educației.

Gabi Bartic (Chief Operating Officer la Brio.ro), compania care a câștigat licitația publică pentru dezvoltarea noului tip de testare, a explicat că implementarea va depinde direct de inspectorate.

„Implementarea standardelor e în sarcina inspectoratelor școlare, care sunt organe de control ale Ministerului Educației. Noi le recomandăm inspectoratelor să nu aplice sancțiuni încă din primul an, pentru că orice sancțiune va veni cu respingerea standardizării de către profesori.”

Această recomandare arată și una dintre necunoscutele momentului: mecanismul exact de control nu a fost detaliat până acum, iar metodologiile aprobate la care se face referire nu au fost anunțate încă public.

Și pentru profesori apare un cost de adaptare. Vor avea workshopuri și programe de pregătire gratuite, însă nu vor primi bani în plus pentru această trecere, potrivit Adevarul. Bugetul acestor programe nu a fost precizat până acum.

Bogdan Cristescu (directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare) a spus clar că pregătirea va exista, dar fără plată suplimentară din partea ministerului: „Profesorii vor trece prin workshopuri și diferite programe de pregătire gratuite, însă, din informațiile pe care le avem, aceștia nu vor fi plătiți suplimentar de către Minister.”

Cum se modifică notarea și autonomia profesorului

Una dintre temerile deja apărute este că standardizarea ar limita independența profesorului. Explicația oficială este că standardele vor funcționa ca un cadru comun, nu ca o grilă rigidă în care fiecare răspuns primește automat un singur rezultat.

Bogdan Cristescu a comparat noul sistem cu programa școlară, care există deja și care nu anulează libertatea de a preda. El a dat și un exemplu concret despre ce încearcă ministerul să reducă: situațiile în care un profesor stabilește condiții proprii pentru nota 10, diferite de la o clasă la alta.

„Și programa este o formă de standardizare, iar mediul de învățământ a avut mereu programe. Le este tăiată cumva profesorilor independența doar pentru că au programe? Evident că nu. Și atunci, aceste standarde sunt efectiv un cadru normativ. Abordarea noastră este de a ghida modul în care ajunge să fie notat elevul, pentru a nu mai exista situații în care un profesor impune că la clasa lui poți lua 10 doar în anumite condiții extreme, de exemplu.”

Numai că ministerul nu a prezentat încă public cât de largi vor fi aceste „tranșe” de evaluare. Din explicațiile oferite până acum, profesorul va păstra o marjă de apreciere în interiorul unei plaje, dar nu va mai putea coborî sau urca nota dincolo de acea limită fără a ieși din standard.

Același Bogdan Cristescu a susținut că profesorul va putea rămâne flexibil inclusiv când vrea să motiveze un elev, însă standardizarea ar urma să oprească diferențele mari de evaluare. Gabi Bartic a mers mai departe și a spus că astfel ar putea fi eliminate și note date abuziv, inclusiv în situații fără legătură cu performanța școlară.

Obiectivele reformei: alinierea la testările internaționale și reducerea discrepanțelor

Reforma urmărește mai multe obiective în același timp: alinierea la testările internaționale precum PISA, PIRLS și TIMSS, reducerea discrepanțelor dintre școli și regiuni, folosirea rezultatelor pentru planuri individuale de învățare, digitalizarea treptată a evaluărilor și monitorizarea progresului elevilor înainte de examenele naționale.

Pentru părinți, efectul cel mai vizibil ar putea fi apariția unei imagini mai clare asupra nivelului real al copilului, nu doar asupra unei medii care poate arăta diferit de la o școală la alta. Iar pentru elevi, rezultatele vor intra în portofoliul educațional și vor sta la baza unor planuri individuale de învățare. Cum vor arăta concret aceste planuri și ce resurse vor primi școlile pentru aplicarea lor nu a fost anunțat încă.

Dragoș Iliescu (profesor, fondatorul Brio) a susținut că România are modele apropiate de urmat și a indicat Polonia drept comparația cea mai utilă, după exemple precum Republica Moldova și Estonia. El a legat standardizarea și de diferențele dintre mediul rural și urban, care ar deveni mai vizibile odată ce testele vor măsura mai comparabil performanța.

„Dacă avem o masă mare de elevi care nu pot trece testele pe bune, iar profesorii îi târăsc după ei deși nu sunt de 5, poate sunt de 2 sau de 3, nu facem decât să îi mințim și anul acesta, apoi îi mințim și anul următor, iar apoi vin examenele care pun reflectoarele pe ei, iar săracii vor fi fost lăsați în urmă deja acum foarte multă vreme. Însă, dacă aceștia vor trece de la bun început prin teste standardizate, nivelul lor real va fi cunoscut, profesorii vor ști mai bine cum să îi ajute fără să fie nevoie să îi mintă. Iar pe mai departe, rezultatele vor pune o presiune în plus pe factorul politic pentru a adresa diferențele dintre rural și urban.”

Dar tocmai aici rămâne o problemă deschisă: ministerul nu a prezentat încă planul concret prin care aceste diferențe dintre rural și urban vor fi corectate după ce vor fi măsurate mai clar.

Un alt punct neconfirmat oficial este dacă rezultatele din această evaluare standardizată vor duce la schimbări în admiterea la liceu. Informațiile disponibile arată doar că ele vor intra în portofoliul educațional al elevului și vor fi folosite pentru planuri individuale de învățare, fără un anunț formal privind admiterea.

Termenul cert este începutul anului școlar 2026-2027, când standardele naționale de evaluare trebuie să intre în aplicare pentru elevii din ciclul primar, gimnazial și clasa a IX-a.