Evoluția economiei arată scădere și recesiune, spune Cristian Păun, profesor de economie ASE

De Jurnalul Național 114 citiri
6 min citire

 

În opinia lui Cristian Păun despre datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS) care indică faptul că produsul intern brut nu s-a modificat în trimestrul trei al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, în timp ce faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, PIB a scăzut cu 0,2%.

Economia arată o scădere, nici măcar nu mai arată a stagnare economică

Astfel, „Această evoluţie arată mai degrabă a scădere şi a recesiune. Nici măcar nu mai arată a stagnare economică. Este foarte îngrijorătoare, mai ales din perspectiva bugetului şi a deficitului din anul următor – şi a soluţiilor pe care le mai avem la dispoziţie pentru a efectua corecţiile necesare.

Pe o astfel de evoluţie este o idee extrem de proastă să mizezi pe creşterea taxelor, ca soluţie de ieşire din criza de deficit excesiv. Orice propunere de majorare de taxe pe o astfel de evoluţie devine neserioasă şi nesustenabilă”, a menţionat Cristian Păun, profesor universitar la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (REI) de la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti.

În acest an alegător, politicienii evită sistematic să discute soluţiile şi ceea ce se va întâmpla din anul viitor

În opinia sa, nota de plată o vom vedea foarte curând, pentru că în prezent, înainte de alegeri, politicienii evită sistematic să discute soluţiile şi ceea ce se va întâmpla din luna ianuarie.

În viziunea sa, „Din păcate, nota de plată nu este dezbătută în momentul de faţă, înainte de alegeri, astfel încât oamenii să fie informaţi şi să fie avertizaţi de ceea ce o să urmeze în continuare. Politicienii evită sistematic să discute soluţiile şi să discute ceea ce se va întâmpla din luna ianuarie. Cu siguranţă, la cum arată aceste cifre, care vin dinspre INS – şi care erau previzibile, lucrurile nu pot fi deloc dătătoare de speranţă sau foarte optimiste.

Vom vedea ce soluţie va alege în final Guvernul. Sper ca această soluţie să nu fie calea uşoară care înseamnă creştea taxelor, creştere de TVA, foarte probabil, pentru că efectele vor fi adverse şi, în niciun caz, nu vom ajunge la prosperitate într-o astfel de situaţie. Oricum nu va fi uşor pentru Guvernul care va veni să administreze această situaţie complicată, care nu lasă foarte mult spaţiu de manevră pentru următoarea perioadă”, a continuat Cristian Păun.

Cauzele pierderii vitezei creşterii economice

Acesta afirmă că situaţia a ajuns în acest fel din cel puţin trei cauze:

-scăderea producţiei industriale,

-întârzierea absorbţiei fondurilor europene şi

-scăderea producţiei agricole din cauza secetei

În explicaţiile sale, „Prima dintre cauze este legată de faptul că avem o producţie industrială care scade. Comenzile din industrie sunt în suferinţă, în principal pentru că avem scăderi în afara ţării. Economia românească este legată de industrii puternice, oferind acele livrări de completare pentru produse sofisticate. Avem o astfel de scădere dinspre Germania şi Franţa. A doua cauză constă în faptul că avem o mare întârziere în absorbţia fondurilor europene, atât pe PNRR, cât şi pe fondurile de pe noua programare, unde nu am încasat niciun euro până acum, deşi  a început din 2021. Ne aflăm în al patrulea an care se termină fără să absorbim niciun euro.

Performanţa este derizorie în această zonă, ca să nu mai vorbim de întârzierile majore de pe PNRR şi de faptul că sumele preconizate vin semnificativ ciuntite de la o tranşă la alta, inclusiv ca urmare a refuzului de a îndeplini condiţiile, de a face reformele pe care ni le-am asumat când am propus acest plan de revenire, de recuperare după criza pandemică. Agricultura este cel de-al treilea motiv pentru care PIB-ul nu creşte”, a explicat Cristian Păun.

Sunt slabe şanse ca pe sfârşitul anului să fie o evoluţie semnificativă care să confere o creştere a PIB-ului la nivelul aşteptat

În opinia acestuia, sunt slabe şanse ca pe trimestrul al patrulea să fie o evoluţie semnificativă care să confere o creştere a PIB-ului la nivelul aşteptat.

Aşadar, „Slabe şanse ca pe trimestrul patru să avem o evoluţie semnificativă care să confere o creştere a PIB-ului la nivelul la care noi ne-am aşteptat să se întâmple, atunci când am construit bugetul, am proiectat cheltuielile pe acest an. Evident că avem şi o temperare a consumului, pentru că, oamenii tot lovindu-se de inflaţia aceasta, care nu dă semne de scădere – şi consumul s-a ajustat valoric semnificativ. Oamenii au început să fie mai prevăzători, pe de o parte, pe de altă parte, să ajungă la fundul sacului cu această inflaţie – şi evident că lucrul acesta se vede în consum – şi nici consumul nu stă foarte, foarte, pe roze.

Din toate lucrurile astea puse cap la cap, nu putem decât să tragem o singură concluzie, şi anume că din tigrul Europei de acum doi ani ne-am transformat într-o pisică jalnică care umblă cu coada între picioare şi miaună”, a conchis Păun.

Sursa – www.economica.net




Horoscop financiar februarie 2025. Ce SURPRIZE FINANCIARE îți aduc astrele

Horoscop financiar februarie 2025. Februarie 2025 promite un val de energie cosmică care va influența profund sectorul financiar al fiecărei [...]

Asigurari auto online: Cum să găsești polița RCA ieftină și fără bătăi de cap in 2025

Când vine vorba de asigurări auto, nimeni nu vrea să piardă timp cu drumuri inutile sau să fie prins în [...]

Subvenții la energie. Cine va beneficia în continuare, după 1 aprilie

Subvenții la energie. Cine va beneficia în continuare, după 1 aprilie? Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunțat că a cerut [...]

Câți bani poți scoate de la bancomat. Limitele schimbate în 2025

Câți bani poți scoate de la bancomat. Băncile intensifică eforturile de a reduce utilizarea numerarului, având în vedere preferința românilor [...]