Febra de 38°C explicată De ce ai frisoane și când devine periculoasă

Febra este un răspuns natural al organismului la infecții, dar ce se întâmplă, pe bune, în corpul nostru? Orice temperatură care depășește 38°C (echivalentul a 100,4°F) este considerată febră și declanșează imediat mecanismele de apărare. Iar lucrurile devin și mai complexe de atât, temperatura normală a corpului variind între 97 și 99°F, cu mici fluctuații zilnice considerate normale.

De ce tremurăm de frig când ardem?

V-ați întrebat vreodată de ce, deși pielea arde, simțiți un frig pătrunzător și aveți frisoane? Explicația stă în „termostatul” corpului nostru, hipotalamusul. Acesta ridică intenționat temperatura pentru a crea un mediu ostil bacteriilor sau virusurilor, care nu supraviețuiesc la temperaturi mai ridicate. Senzația de frig este un efect secundar.

Pentru a atinge noua temperatură, mai înaltă, setată de creier, corpul trebuie să genereze căldură. Cum face asta? Prin contracții musculare rapide și involuntare, adică prin frisoane. Așadar, deși ți-e cald la atingere, corpul tău lucrează intens să se încălzească și mai mult, de aici și senzația paradoxală de frig.

Metabolismul accelerat și semnele epuizării

În timpul febrei, întregul organism intră într-o stare de alertă. Metabolismul accelerează vizibil: ritmul cardiac crește, rinichii lucrează mai intens pentru a filtra și elimina toxinele, iar toate procesele interne se desfășoară într-un ritm mult mai rapid. Toată această activitate intensă consumă enorm de multă energie.

De aceea te simți complet slăbit, ai dureri musculare și o stare generală de epuizare. Când febra începe să scadă, corpul încearcă să se răcească, iar acest proces se manifestă prin transpirație abundentă.

Când este febra un semnal de alarmă

Nu toate febrele necesită o intervenție medicală imediată. O febră moderată este adesea benefică, fiind un semn că organismul luptă eficient, și poate fi lăsată să își urmeze cursul natural, mai ales dacă nu provoacă un disconfort major.

Dar nu toate febrele trebuie tratate.

Pentru simptome mai severe, se pot folosi analgezice și antipiretice, precum acetaminofen sau ibuprofen, dar numai respectând indicațiile de vârstă. Hidratarea și odihna sunt esențiale. E drept că trebuie evitate cu orice preț băile reci sau frecțiile cu alcool, care, paradoxal, pot crește temperatura internă. Totuși, anumite situații impun atenție medicală de urgență: o febră de 38°C la sugari sub trei luni, febre mari care nu scad după 48 de ore la adulți, dureri severe, confuzie, rigiditate a gâtului sau convulsii.

Convulsiile febrile la copii

La copii, febra poate declanșa uneori convulsii febrile, care apar adesea în primele 24 de ore de la debutul stării febrile. Acestea sunt înfricoșătoare de văzut: copilul poate tremura necontrolat, își pierde temporar cunoștința sau își mișcă brațele și picioarele involuntar. Din fericire, majoritatea acestor convulsii sunt scurte și nu lasă efecte pe termen lung, dar necesită o supraveghere foarte atentă.

Numai că există și excepții. Dacă o convulsie durează mai mult de cinci minute sau este însoțită de vărsături, probleme de respirație sau o stare de somnolență excesivă, copilul trebuie evaluat de urgență la spital. Convulsiile semnalează că organismul duce o luptă intensă cu factorul declanșator, iar intervenția medicală rapidă poate preveni complicații grave.